Televiziunile, cea mai uşoară pradă a crizei

Scăderi ale veniturilor de 30 la sută în Europa de Vest

Pentru companiile TV din Europa de Vest, analiştii Goldman Sachs prognozează o scădere a veniturilor cu 30% în următorii doi ani, cel mai sever declin al câştigurilor urmând să-l înregistreze grupul spaniol Antena 3, respectiv 50%.

GS estimează că veniturile ziarelor vor scădea, în medie, cu 20%, cea mai spectaculoasă prăbuşire a cifrei de afaceri urmând să fie contabilizată de trustul britanic Johnston Press (70%), companie care editează 318 ziare în Marea Britanie şi Irlanda, şi care are peste 8.000 de angajaţi. În cazul presei scrise, criza finanţării va fi resimţită cu atât mai mult cu cât se va adăuga celei structurale, deja existente, privind scăderea numărului de cititori pentru ediţiile print.

Bucurându-se de o relativă imunitate la recesiune, publisherii profesionişti vor înregistra, în opinia GS, o creştere a veniturilor cu un procent format doar dintr-o cifră. În aceeaşi situaţie sunt citaţi şi coloşii europeni British Sky Broadcasting (15.000 de salariaţi) şi Vivendi (37.000 de salariaţi), ambii urmând să înregistreze o sporire a câştigurilor cu 7%, în următorii doi ani.

PRESA AMERICANĂ

Lupte pentru supravieţuire

Confruntată cu datorii tot mai mari şi venituri din publicitate din ce în ce mai mici, presa americană a intrat într-o aprigă luptă pentru supravieţuire. Editorul a două dintre cele mai populare cotidiene americane - „The Los Angeles Times“ şi „The Chicago Tribune“ - a declanşat procedura de intrare în faliment. The Tribune Company, posesoare a 23 de posturi de televiziune şi 12 cotidiene (între care „LA Times“ şi „Chicago Tribune“), a anunţat că are datorii de aproape 13 miliarde de dolari şi active de numai 7,6 miliarde de dolari; „The New York Times“ caută să-şi ipotecheze sediul central contra sumei de 225 de milioane de dolari, pentru a acoperi o parte dintr-o datorie de 400 de milioane. Un alt cotidian popular, „Miami Herald“, a fost scos la vânzare. Acţiunile postului de televiziune CBS, şi el popular, au scăzut sub 5 dolari bucata în ultimele săptămâni.

Majoritatea instituţiilor de presă din Statele Unite au recurs la „reduceri de costuri“ dramatice, peste 15.400 de ziarişti şi colaboratori pierzându-şi slujbele în cursul anului 2008. Cele mai recente statistici ale Asociaţiei Ziarelor din America arată că vânză rile de publicitate ale cotidienelor au scăzut în al treilea trimestru al anului cu 2 miliarde de dolari, un declin-record, de 18,1%. Un verdict dur a venit din partea lui Donald Graham, preşedintele Washington Post Company, care a apreciat că „modelul economic al presei scrise nu mai funcţionează“. Jurnaliştii agenţiei internaţionale de presă Associated Press au lansat luni o „grevă a semnăturilor“, în semn de protest faţă de măsurile de austeritate vizate de conducere. (Constantin Vlad)

CRIZA LOVEŞTE ÎN EST

Regres pe piaţa media răsăriteană

Conform GS, veniturile massmedia provin, în proporţie de 60%, din publicitate, piaţă care, la nivel global, va scădea cu 5% în 2010.

Piaţa de advertising scade cu 12% în Spania

„Începând cu jumătatea celui de-al doilea trimestru al anului 2008, piaţa de advertising din SUA şi Marea Britanie a scăzut cu 3,7, respectiv, 2,7%, existând semnale de la diverse companii media că această tendinţă a continuat şi în trimestrul al treilea. A existat un număr mare de comentarii, venite din partea unor importanţi advertiseri, care sugerau că sunt pregătiţi să-şi limiteze cheltuielile cu publicitatea pentru a-şi menţine câştigurile“, arată studiul.

Pentru a evidenţia această tendinţă, analiştii de la GS citează şi un sondaj al IPA Bellwether, care relevă o reducere a bugetelor de publicitate ale companiilor britanice cu 23% în trimestrul trei al anului 2008 - cea mai drastică revizuire de acest fel înregistrată în istoria de nouă ani a măsurătorilor IPA Bellwether, realizate de una dintre autorităţile britanice în domeniu, Institute of Practitioners in Advertising.

Potrivit acestora, în următorul an, piaţa de publicitate se va reduce cu 8% în Spania, cu 9% în Marea Britanie, cu 7% în Franţa şi cu 5% în Germania şi Italia. În ciuda profilului său mai puţin vulnerabil, este de aşteptat ca şi Vivendi, cea mai mare companie europeană din media, să resimtă efectele crizei.

„O creştere real negativă în Polonia, Cehia, România sau Rusia“

În ceea ce priveşte veniturile din publicitate pe care televiziunile din centrul şi estul Europei vor reuşi să le atragă în următorii doi ani, studiul GS zugrăveşte o situaţ ie mai puţin sumbră: „Ne aşteptă m în continuare ca, în această regiune, reclama TV să aibă un parcurs mai bun decât în vestul Europei, datorită fundamentelor macroeconomice mai puternice din Europa Centrală şi de Est, dar prognozăm o stagnare sau o creştere real negativă în Polonia, Cehia, România sau Rusia“.

În privinţa veniturilor celei mai mari corporaţii care activează pe piaţa răsăriteană, Central European Media Enterprises (CME), analiştii americani prognozează o scădere cu 14%, după ce, anul acesta, încasările firmei controlate de Ronald Lauder au înregistrat o creştere-record, 20%. CME deţine 18 posturi TV în şapte ţări est-europene, în România fiind prezentă prin Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Sport.ro, Pro TV International şi MTV.