Tinerii ar lucra şi zece ani la aceeaşi firmă

Părinţii apără buzunarele copiilor

În mod surprinzător, studenţii sunt mai optimişti decât în anii trecuţi în privinţa găsirii unui loc de muncă imediat după absolvire. Astfel, peste 70% dintre respondenţi sunt încrezători că vor avea succes în carieră, faţă de doar 58% în 2007. Aproape la fel de optimişti ca şi cei din Germania, unde 74% dintre studenţi cred că, în ciuda condiţiilor economice, îşi vor găsi un job.

„Optimismul e plauzibil, în ciuda crizei, pentru că tinerii n-au văzut încă dinamica pieţei muncii. E firesc să gândeşti astfel. În plus, în România, relaţia dintre familie şi copil e foarte strânsă, astfel că tinerii sunt susţinuţi financiar şi de părinţi şi nu simt întru totul criza”, crede Mihai Korka, profesor universitar la Catedra de statistică, din cadrul Academiei de Studii Economice.

Cercetarea arată că siguranţa locului de muncă a devenit un criteriu care cântăreşte greu în alegerea jobului, după terminarea facultăţii.

• Peste 65% dintre tineri pun această caracteristică pe locul întâi, atunci când vine vorba despre angajare. În urmă cu patru ani, siguranţa serviciului conta doar în proporţie de 32%.
  
  
• Mai mult, absolvenţii nu se mai grăbesc să-şi găsească un loc de muncă, ci preferă un job „călduţ”, nu neapărat cu cele mai mari beneficii materiale, dar care „să-i adăpostească” între unu şi trei ani, „până trece criza”.

• La fel de surprinzătoare e şi creşterea numărului celor care vor să petreacă şi până la zece ani la acelaşi angajator: de la puţin peste 13%, în 2007, la peste 16% acum.

Profesorul Korka e de părere că, oricum, românii nu erau mari amatori ai „nestatorniciei” la serviciu, fiind, în general, fideli. „Că vor să stea şi zece ani la o firmă e o chestiune de opţiune. Se gândesc că poate le e greu în primul an de angajare, dar se obişnuiesc treptat, ei cu jobul, şeful cu ei, şi aşa vin şi beneficiile”, spune acesta.

În străinătate sunt cele mai bune locuri de muncă

Dacă ar fi să aleagă între ce i-ar face să-şi schimbe locul de muncă, trei sferturi dintre tineri optează pentru salarii mai bune şi abia apoi pentru mediul de lucru favorabil. N-au renunţat nici la ideea de a-şi găsi un job bun peste graniţe, chiar dacă şi găsirea unui loc de muncă în România e mai apreciată decât în anii trecuţi.

„În condiţiile în care există o discrepanţă mare între felul în care eşti plătit în ţară şi salariile de afară, opţiunea e firească. Peste hotare, primeşti de trei-patru ori mai mult. Cu siguranţă e altceva să schimb un job de la noi pentru unul din străinătate, decât să schimbi unul din ţară cu un altul tot în ţară”, încheie Korka analiza sonda jului realizat, luna trecută, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane.

EDUCAŢIE CU BUCLUC

Cine mai crede în învăţământul românesc?

Şi dacă studenţii sunt optimişti în ceea ce priveşte găsirea unui job, nu aceeaşi e atitudinea lor şi vizavi de sistemul nostru de educaţie.

• Aproape jumătate dintre români sunt nemulţumiţi de învăţământ, arată un sondaj realizat de GfK România, tot luna trecută.

• În acelaşi timp, românii au o părere mai proastă şi despre şcoala care se face în prezent, faţă de cea de acum 15 ani. Persoanele cu studii superioare sunt mai critice cu privire la situaţia educaţiei, trei sferturi dintre acestea fiind nemulţumite de evoluţia sistemului. La fel de critici sunt şi cei care au absolvit între anii ’50-’70 şi care au copii care se şcolesc acum.
  
  
• Mai mult, o treime dintre români cred că învăţământul nostru încurajează „tocitul”, iar dacă ar fi să aleagă între cele mai importante materii de studiu, pun pe primele locuri româna, matematica şi limba străină.