Topul bolilor cronice la români

Cazurile de cancer de sân, colorectal şi de col uterin sunt responsabile pentru o treime din decesele cauzate de cancer în rândul femeilor, în timp ce pentru bărbaţi, cancerul colorectal reprezintă 11% din cazurile mortale de cancer. Odată cu îmbătrânirea populaţiei UE şi în absenţa luării unor măsuri preventive, aceste cifre vor creşte, se precizează într-un raport al Uniunii Europene.

Din totalul de 500 de milioane de cetăţeni europeni, în jur de 3,2 milioane sunt diagnosticaţi cu cancer - cea mai răspândită cauză de deces, după bolile sistemului circulator. Cancerul de sân reprezintă aproximativ 30% din cazurile de cancer întâlnite în rândul femeilor din UE, cu mult peste cifrele care indică prevalenţa cancerului colorectal (13%) şi a cancerului de col uterin (3%). La bărbaţi, cancerul colorectal reprezintă 13% din cazurile de cancer, fiind urmat de cel pulmonar.

Cum am ajuns cronici

Românii sunt reticenţi atunci când vine vorba despre mersul la medic. Controalele periodice sunt şi ele neglijate, iar la doctor se ajunge abia atunci când manifestările unei anumite boli sunt evidente. Acesta este şi motivul pentru care prevenţia iese de multe ori din discuţie.

Un raport prezentat la Timişoara de către ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, indică o creştere a numărului bolnavilor de cancer în ultimul timp. "România are mai mulţi pacienţi bolnavi de cancer decât are Germania, care are o populaţie de patru ori mai mare", spunea oficialul.

Neglijenţei populaţiei i se adaugă şi neprofesionalismul unor medici care recomandă pacienţilor analize superficiale, mare parte dintre acestea nefiind suficiente pentru depistarea unor afecţiuni cronice precum cele două forme grave de hepatită, B şi C, sau cancerul.

Nu suntem educaţi să ne purtăm de grijă. Cei mai mulţi români ajung la medic numai atunci când suferinţa devine insuportabilă.

Lipsa de informare şi infecţiile virale netratate le ucid pe femei

Trei sunt cauzele principale care duc la incidenţa crescută a cancerului de col uterin, afirmă medicul ginecolog Petre Brătilă, de la Spitalul Euroclinic din Capitală.

Prima dintre ele, spune el, este lipsa unui sistem naţional de depistare şi prevenire a cazurilor de cancer. Acesta a existat la un moment dat, însă a murit din faşă, fiind înlocuit cu programul naţional de vaccinare împotriva HPV, la rândul său un eşec.

De aceea, „majoritatea cazurilor de cancer este depistată în faze avansate, de la doi în sus, spre deosebire de restul ţărilor europene unde boala este descoperită în formă incipientă, unu, ceea ce permite tratarea şi asigură o rată de supravieţuire de 80%”, mai spune medicul Brătilă.

Celelalte două cauze ale numărului mare de cazuri de cancer de col uterin sunt reprezentate de proasta informare a populaţiei cu privire la infecţiile cu Papillomavirus, dar şi lipsa unui sistem naţional de supraveghere a bolnavilor cu cancer.

În România există două mari centre oncologice, unul la Cluj şi altul în Bucureşti. Statisticile oficiale sunt realizate numai pe baza informaţiilor furnizate de acestea, însă, în ţară, cancerul de col uterin este tratat şi în alte clinici, care nu raportează toate datele în vederea întocmirii unui raport naţional corect.

Infecţia cu HPV apare mai des la femeile trecute de 35 de ani, arată datele Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară din România. Aproximativ 70% din decesele cauzate de cancerul de col uterin s-au înregistrat la femei cu vârste cuprinse între 45 şi 70 de ani.

Analizele cele mai frecvente prin care se face depistarea acestei forme de cancer sunt:

• Testul Babeş-Papanicolau – durează cinci minute, este nedureros, iar preţul său este puţin peste 20 de lei.

• Colposcopia- nedureroasă, dar ceva mai scumpă, aproximativ 200 de lei.

• Examen bioptic (biopsie) - prelevarea unui fragment de ţesut sau de organ în scopul examinării sale microscopice. Se realizează în urma unei intervenţii chirurgicale.
  

Românii nu se protejează

Dintre cele şase forme de hepatită, B şi C ocupă un loc fruntaş în rândul bolilor cronice la români. Datele arată că, la ora actuală, între 1,5 şi 2 milioane de români suferă de una dintre cele două forme ale bolii cronice.

Hepatita B este transmisibilă prin contactul cu sângele sau fluidele corporale ale persoanei infectate. O persoană se poate îmbolnăvi cu hepatită B dacă intră în contact cu un purtator de virus. Acest lucru se poate întâmpla prin contact sexual neprotejat, prin folosirea în comun a acelor de seringă sau de instrumentar nesteril, în frizerii şi în saloanele de tatuaj. În plus, femeile gravide pot transmite virusul copiilor lor.

Mai mult de o treime din populaţia lumii este infectată cu virusul hepatitei B. Aproximativ 350 de milioane de oameni sunt infectaţi cronic, putând dezvolta afecţiuni serioase ale ficatului şi cancer hepatic.

Hepatita C este cauzată de un virus specific (HCV) şi, de obicei, se transmite prin transfuzii de sânge. Acum sângele destinat transfuziilor este verificat în prealabil, deci, principalele cauze de transmitere a bolii sunt tatuajele, vaccinarea cu echipament nesterilizat, folosirea în comun a periuţei de dinţi, a aparatului de bărbierit, a pensetei şi a trusei de manichiură. De asemenea, hepatita C se transmite de la mama purtătoare a virusului la nou-născut.

Boală cronică pentru care perioada de incubaţie a virusului este cuprinsă între 10 şi 15 ani, hepatita C are manifestări nespecifice, cum ar fi greaţa, durerile de cap sau pierderea apetitului. Există, însă, şi simptome care pe medici îi pun în gardă pe medici cu privire la eventualitatea îmbolnăvirii cu virusul C: urină închisă la culoare, îngălbenirea pielii şi dureri în zona ficatului.

Analizele care indică prezenţa virusului sunt:

• Transaminazele: TGO – 7 lei

TGP – 7 lei.
*Ambele sunt analize de sânge.

• Testele imunologice

• Markerii virali

• Viremia
  

Sedentari şi graşi, românii ajung la diabet

Nivelul ridicat al glucozei în sânge este semn al diabetului într-una dintre cele două forme ale sale, 1 sau 2.

Despre diabetul de Tip 1 se spune că apare la persoanele tinere, mai ales la copii. Cel de Tip 2 se poate dezvolta la orice vârstă, spun specialiştii. Alimentaţia necorespunzătoare, obezitatea, stresul sau sedentarismul sunt numai câteva dintre cauzele bolii care afectează un milion de români.

În cazul în care nu a ajuns la forme grave, diabetul poate fi tratat cu o alimentaţie sănătoasă şi cu mişcare. Însă, atunci când boala nu este descoperită în faze incipiente, se ajunge la medicamente (insulină, mai ales la diabeticii de Tip 1, sau tratament administrat pe cale orală).

O simplă analiză a sângelui, glicemia, poate depista la timp valorile crescute ale zahărului din sânge. Preţul acesteia este de 5 lei şi poate fi recoltată la orice laborator de analize medicale din ţară.

PROGRAME GUVERNAMENTALE PENTRU ROMÂNI

În 2007, Guvernul Tăriceanu a lansat „Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei” . Unul dintre scopurile acestui demers a fost acela al cunoaşterii ponderii la nivelul populaţiei a factorilor determinanţi pentru bolile cu impact major asupra stării de sănătate a acesteia, diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature.

Programul consta într-un set de nouă analize uzuale, pe care medicii de familie îl prescriau pacienţilor asiguraţi, iar privitor la reuşita lui părerile au fost împărţite.

O campanie naţională care s-a dorit de mare impact în rândul populaţiei a fost un eşec lamentabil. Este vorba despre vaccinarea elevelor de clasa a IV-a împotriva cancerului de col uterin. Deşi s-a făcut o promovare continuă, pe toate căile, până la încheierea campaniei numai 2,57% dintre eleve au fost vaccinate. Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a declarat atunci că nereuşita s-a datorat proastei informări a populaţiei.