Turiştii electorali sunt protejaţi de birocraţie | VIDEO

„Pentru ca procurorii să poată finaliza cauzele, am cerut AEP să ne furnizeze listele electorale pe care apar aceste nume şi semnăturile lor, în original”, a precizat ministrul. Aceste liste - care pot certifica, practic, votul multiplu -, sunt singurele probe credibile acceptate de instanţe, susţin surse judiciare. Potrivit acestora, în acest moment procurorii au în dosare doar sesizări făcute de un partid sau altul, în baza unor fotocopii, fără valoare de probă.
 
În lipsa făptaşilor dovediţi şi pe depsiţi, apropiatele alegeri prezidenţiale ar putea fi afectate de acelaşi fenomen, spun sursele citate.

Răspunsurile vin în decembrie

De cealaltă parte, reprezentanţii AEP afirmă că munca le-a fost îngreunată mult de lipsa unei aplicaţii electronice, prin care să fie verificate datele votanţilor. Practic - arată vicepreşedintele instituţiei, Marian Muhuleţ - s-a cerut verificarea celor peste 3.000 de nume în toate secţiile de votare deschise atunci în ţară, lucru imposibil de făcut manual. Autoritatea a descoperit totuşi până acum 12 cazuri de vot multiplu, în dosarele în care au fost semnalate în mod clar şi secţiile în care s-au petrecut faptele.

Săptămâna trecută s-a desfăşurat licitaţia pentru programul care să le înlesnească munca celor de la AEP, însă răspunsurile le vor fi furnizate anchetatatorilor cel mai devreme în decembrie. „Am primit banii pentru o aplicaţie electronică prin care să aflăm dacă CNP-ul apare de mai multe ori. Devine funcţională la jumătatea lui noiembrie. La începutul lunii decembrie vom încheia verificările”, a precizat Muhuleţ. În instanţă au ajuns până acum zece dosare penale privind fraude electorale, însă majoritatea se referă la mită electorală, pentru probarea căreia nu e nevoie de documente olografe valabile.

Inculpaţii ar putea scăpa uşor, dacă se respectă „tradiţia”: în istoria postdecembristă a României s-a înregistrat o singură pedeapsă pentru o astfel de faptă: o amendă administrativă de 3.000 de lei, pentru un primar din judeţul Vaslui care a introdus în urnă mai multe voturi, la alegerile din 2004.



INFLUENŢĂ

Şeful Autorităţii Electorale Permanente, omul lui Viorel Hrebenciuc
 
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a intrat în sfera de influenţă a lui Viorel Hrebenciuc odată cu instalarea, în 2004, în fruntea instituţiei a lui Octavian Opriş, protejatul „sforarului” social-democraţilor. Fost senator PSD de Bacău, cu două mandate la activ, Opriş a fost contestat încă de la începutul şefiei sale la AEP chiar de vicepreşedinţii săi, Ionel Fleşariu şi Alexandru Radu, şi ei propuşi tot de PSD. Aceştia l-au acuzat că a monopolizat Autoritatea şi nu consultă pe nimeni la luarea deciziilor.
 
„În spatele lui Opriş se află Hrebenciuc şi întreaga mafie din Bacău”, susţinea Fleşariu la sfârşitul lui 2006. El a susţinut că se afla în biroul lui Octav Cozmâncă atunci când Viorel Hrebenciuc l-a convins pe Octavian Opriş să renunţe la mandatul de senator pentru a prelua preşedinţia Autorităţii Electorale Permanente. Octavian Opriş a fost senator de Bacău în legislaturile 1992-1996 şi 2000-2004.