Turnul de la capătul crizei | VIDEO

Suveranul a anunţat, într-o alocuţiune rostită în timpul ceremoniei, că turnul va fi rebotezat Burj Khalifa, în onoarea preşedintelui federaţiei Emiratelor Arabe Unite, şeicul Khalifa ben Zayed al-Nahyane. Acesta din urmă este, de asemenea, liderul emiratului Abu Dhabi, cel care a împrumutat Dubaiul cu suma de 10 miliarde de dolari pentru a depăşi efectele crizei.

Pentru delectarea oaspeţilor aleşi pe sprânceană, autorităţile din micul emirat nu au dus lipsă de imaginaţie - focuri impresionante de artificii, fântâni arteziene muzicale şi spectacole de sunet şi lumină. Pentru cei care nu au putut asista îndeaproape la ceremonia de inaugurare au fost instalate ecrane-gigant, iar evenimentul mult aşteptat a fost transmis în direct de mai multe posturi TV.

Aproape vândut

Înainte de începerea festivităţilor, Mohammad Alabbar, directorul companiei imobiliare Emaar, care a supervizat implementarea ambiţiosului proiect, i-a invitat pe jurnaliştii internaţionali să facă un tur al clădirii.

„Am vândut 90 la sută din acest proiect”, a dezvăluit acesta jurnaliştilor strânşi pe platforma de la etajul 124. Datoriile publice de peste 100 de miliarde de dolari acumulate de Dubai ar putea transforma Burj Dubai în ultimul proiect megalomanic al emiratului din Golful Persic, avertizează analiştii, citaţi de France Presse. Alabbar vede însă lucrurile diferit.

„Ciclurile economice vin şi trec, criza a durat prea mult, 20 de luni, ne apropiem de sfârşitul ei”, a dat acesta asigurări. El s-a declarat convins că inaugurarea impozantei clădiri va influenţa pozitiv piaţa imobiliară din Dubai, care s-a prăbuşit la jumătate în ultimele 12 luni.

Nu toată lumea vede cu ochi buni clădirea care se ridică la peste 800 de metri. „Dacă te uiţi la ea, realizezi că este o idee proastă. Foloseşte energie electrică cât un oraş”, a declarat Jim Krane, autorul cărţii „Oraşul de aur: Dubai şi visul capitalismului”, citat de CNN. „Etajele superioare sunt atât de strâmte încât camerele nu pot fi utilizate decât pentru depozitare. Au ridicat practic un depozit de peste 800 m înălţime”, a adăugat el.



CIFRELE VORBESC

Superlativele de la Burj Dubai

Turnul care şi-a câştigat, pe bună dreptate, denumirea de „super-zgârie-nori” sparge alte 15 noi recorduri mondiale, pe lângă dimensiunile în sine - are piscina (etajul 76), platforma de observaţie (etajul 124), clubul de noapte (etajul 144) şi lăcaşul de cult, o moschee (etajul 158), situate la cea mai mare înălţime. Imobilul are, de asemenea, şi liftul care urcă până la cea mai mare înalţime, peste 500 de metri. Cea mai înaltă structură făcută de mâna omului din lume este şi cel mai înalt complex rezidenţial şi este, bineînţeles, şi clădirea cu cele mai multe etaje.

VISUL UNUI ŞEIC

Dubaiul de astăzi - combinaţia dintre un emir vizionar şi bani din petrol investiţi în modernizare

Povestea de succes al celui de-al şaptelea emirat al Emiratelor Arabe Unite a început în anul 1966, când s-a descoperit petrol în regiune.

Conştient că aceste resurse se vor epuiza cândva - Dubaiul având printre cele mai reduse rezerve de petrol din Golf, apreciate a se epuiza în două decenii, anul de vârf al producţiei fiind 1991 - şeicul Rashid bin Saeed al Maktoum, tatăl emirului de astăzi, Mohammed bin Rashid al Maktoum, a gândit ceea ce este astăzi metropola, un centru financiar şi turistic major.

Majoritatea banilor proveniţi din vânzările de petrol au fost în timp orientaţi spre eforturile de modernizare a ţării. Peste ani, Dubaiul avea să-şi tragă veniturile principale din turism, servicii financiare şi sectorul imobiliar, care a aluat un avânt ameţitor. Numai în 2006, de exemplu, când economia micului emirat a fost evaluată la circa 80 de miliarde de dolari, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au adus aproape un sfert la bugetul Dubaiului.

Atracţie prin dimensiuni

Atenţia întregii lumi avea să se îndrepte însă asupra oraşuluistat după demararea, spre sfârşitul anilor ’90, a unor proiecte fără precedent, atât din punct de vedere al dimensiunilor şi al fondurilor necesare pentru materializarea lor, cât şi din cel arhitectonic.

Printre acestea se numără zgârie-norii botezaţi Emirates Towers, complexul rezidenţial Dubai Marina, parcul acvatic, metroul suspendat, cel mai mare mall din lume, hotelurile Jumeirah Beach şi Burj al-Arab. Acesta din urmă, cel mai scump şi mai înalt hotel din lume - 321 de metri - e construit în mare, are 28 de etaje, un restaurant subacvatic si unul la ultimul etaj, patinoar şi cinematograf, camere dotate cu paturi rotative şi o platformă suspendată pe care aterizează elicopterele.

Considerat a avea partea sa de vină pentru dificultăţile financiare cu care se confruntă Dubaiul în prezent, proiectul Insulelor Palmier, ce se vor a fi cele mai mari insule artificiale create vreodată de om, este în prezent doar parţial realizat.

LA UN PAS DE PRĂBUŞIRE

Criza globală a stârnit furtună în paradis

Criza financiară declanşată la nivel global nu a ocolit emiratul arab Dubai, care a trecut de la cea mai performantă piaţă imobiliară din lume la cea mai sever afectată de criză.

După ani de creştere galopantă, preţurile proprietăţilor au scăzut cu mai mult de jumătate faţă de vârful din primăvara lui 2008, în parte şi din cauza blocajului creditării. In vestitorii s-au văzut nevoiţi să facă faţă miilor de proprietăţi rămase goale, cele mai afectate fiind apartamentele şi vilele de lux. Preţurile locuinţelor din turnul Burj Dubai, de pildă, au scăzut de la circa 27.000 de dolari pe metru pătrat, în 2008, la aproximativ 13.500 de dolari pe metru pătrat în prezent, potrivit Bloomberg.

Potrivit estimărilor, aproximativ jumătate din proiectele imobiliare, valorând miliarde de dolari, au fost puse în standby sau anulate. Acest lucru a afectat serios forţa de muncă, formată mai ales din expaţi, ce s-au văzut astfel nevoiţi să părăsească emiratul. Pe de altă parte, noi clădiri vor fi scoase pe piaţă anul acesta, ceea ce va pune în continuare presiune pe preţuri.

Totuşi, indicele nominal de preţuri al caselor din Dubai a crescut cu 7% în trimestrul trei din 2009 raportat la trimestrul al doilea, când s-a înregistrat o scădere de 8% faţă de primele trei luni ale anului, potrivit unui raport al Global Property Guide din luna decembrie. Aceasta este prima creştere înregistrată de când criza a lovit emiratul.

Scufundaţi în datorii

Majorarea a fost o veste bună pentru investitori, mai ales după spaima că Dubai ar putea intra în incapacitate de plată. Dubai, al doilea mare stat din cele şapte care compun Emiratele Arabe Unite, şi companiile sale au împrumutat, înainte ca piaţa creditelor să îngheţe, zeci de miliarde de dolari pentru a finanţa „boomul” imobiliar şi transformarea emiratului într-un centru financiar şi turistic.

În luna noiembrie însă, oficialii Dubaiului au cerut amânarea la plată a datoriilor scadente de 59 de miliarde de dolari ale conglo meratului de stat Dubai World şi ale subsidiarei sale imobiliare Nakheel, dezvoltatorul in sulelor în formă de palmier. Dubaiul a fost salvat în decembrie printr-un împrumut de urgenţă de 10 miliarde de dolari acordat de Abu Dhabi, cel mai mare emirat arab, deţinătorul unor vaste rezerve de petrol.

Datorită acestui ajutor, care a mai calmat pieţele, Dubai World a reuşit să ramburseze 4,1 miliarde dolari, aflate la scadenţă pe 14 decembrie. Pe de altă parte, conglomeratul de stat a rămas să negocieze cu reprezentanţii a peste 90 de creditori modalitatea de rambursare a altor 22 de miliarde de dolari. (Teodora Vasâlca)