Umbra lui Ceauşescu bântuie România

"Eram într-un moment crucial pentru România. Era evident, că Elena şi Nicolae Ceauşescu urmau să primească pedeapsa capitală", a declarat Voinea în interviul pentru L’Express, puncând dincolo de necesitatea unui proces, faptul că echipa de magistraţi era o improvizaţie.

Voinea mărturiseşte pentru L’Express că, în zilele de 22-25 decembrie, când în România nu era nimic sigur, când se trăgea în plin pe străzile din Bucureşti, când nu se ştia cu exactitate câţi oameni au murit, era convins că va exista o răsturnare de situaţie în favoarea regimului comunist. “Am ştiut că mă duc la Târgovişte, şi că risc la modul cel mai serios să mor. Mi-am spus: Ceauşescu sau eu?", povesteşte Dan Voinea.

Un proces de o oră

Verdictul pentru cuplul dictatorial a venit foarte repede, la mai puţin de o oră de la începerea procesului: condamnare la moarte. Potrivit lui Voinea, celor doi nu le-a venit să creadă.

Magistratul a mai spus că, în acest proces, avocaţii se transformaseră în procurori, mutilând cauza din punct de vedere procedural.
"Dar justiţia nu s-a aplicat într-o situaţie de normalitate. Şi niciunul dintre noi nu are vreun regret. În acea ţară, aveam câte puţin din toate, din punct de vedere material. Dar ne lipsea esenţialul: libertatea. Libertatea de gândire. Libertatea de circulaţie. Ceauşescu a fost un dictator. Dacă n-ar fi fost executat, poate că ar fi cunoscut aceeaşi soartă ca şi alţi lideri comunişti şi s-ar fi adaptat regulilor democratice. Sau poate să ar fi rămas preşedintele Republicii …", a spus procurorul Voinea.

Dan Voinea, procuror militar din 1982, a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare (SPM) în perioada 1997-2001, apoi a asigurat interimatul conducerii SPM în perioada mai 2006-octombrie 2007. Voinea a instrumentat dosarele revoluţiei şi mineriadei. Cazul generalului magistrat Dan Voinea a intrat în Comisia de disciplină a CSM ca urmare a abaterilor disciplinare constatate în timpul unui control.

În anii '60 Ceauşescu era iubit

Obiectiv, L'Express notează faptul că la finele anilor '60, Ceauşescu era iubit şi de români şi de opinia publică occidentală.
“Originalitatea şi independenţa politicii sale externe, câteva tentative afişate de liberalizare în interior l-au făcut un personaj popular la Bucureşti şi în alte capitale. Este imposibil să uităm această perioadă chiar dacă a fost scurtă” mai scrie L'Express.

Ceauşescu nu a murit, încă

Influenţa nefastă a fostului dictator Nicolae Ceauşescu continuă să afecteze eforturile României de a scăpa de corupţie şi de sărăcie la 20 de ani după execuţia sa, un final al singurei revolte sângeroase care a marcat colapsul comunismului est-european, notează Reuters, într-o analiză, de acum câteva zile.

Reuters, mergând pe principiul faptului că nimeni nu este profet la el în ţară, vede situaţia actuală din România cu obiectivitate, ca fiind consecinţa faptului că anticomuniştii au furat Revoluţia. Elita apropiată regimului comunist a confiscat avuţia naţiunii, profitând de vremurile haotice care au urmat Revoluţiei, mai scrie Reuters.

România de azi, o ţară divizată

Un sondaj realizat în 2007 de Fundaţia George Soros îl identifica drept cel mai bun lider al deceniului trecut. De asemenea, Ceauşescu este considerat şi preşedintele care a făcut cel mai mult rău. Recentele alegeri din România au subliniat aceste divizări, notează Reuters. Şi toate acestea în timp ce nostalgicii vechiului regim, puternici şi influenţi, susţin că trecerea la democraţie şi aderarea la Uniunea Europeană  le-a răpit stabilitatea şi au îndreptat ţara într-o direcţie greşită.

Referitor la acest ultim aspect, BBC comenta că niciunde, în statele foste comuniste, divizările nu sunt atât de evidente şi adânci ca în România. Drept argument, BBC spune că, preşedintele de centru-dreapta Traian Băsescu a obţinut un al doilea mandat, printr-o victorie strânsă împotriva liderului social-democrat Mircea Geoană, fiul al unui fost general al erei Ceauşescu, care declara în campania electorală, cu mândrie, că vede în Iliescu un model pozitiv.

Azi, mai mult de o cincime din populaţia României de azi, trăieşte cu mai puţin de trei euro pe zi, nivel de trai sub jumătate din media din UE. Acesta este motivul pentru care sunt mulţi cei care duc dorul trecutului. Mereu la mormântul lui Ceauşescu, în prima zi de Craciun, de 20 de ani încoace, mici grupuri de oameni aprind lumânări.

România lui Ceauşescu

Securitatea, aminteşte Reuters, s-a folosit de jumătate de milion de ofiţeri şi de milioane de informatori pentru a crea o atmosferă de frică constantă. Românii erau înfometaţi, hrana raţionalizată şi rafturilor magazinelor goale. Iernile erau cumplite, şi toate acestea în timp ce Nicolae Ceauşescu construia monumente impresionante şi se lăsa adulat de un popor fără orizont, fără perspectivă şi fără nicio speranţă.
 
Revoluţia neexplicată

Românii nu au avut niciodată parte de o explicaţie satisfăcătoare pentru întrebarea de ce revoluţia lor a fost cea mai sângeroasă din Estul Europei. Istoricii susţin că militarii au ucis peste 1.500 de anti-comunişti pe teritoriul României, începând cu 16 decembrie. O săptămână mai târziu, Ceauşescu a fost condamnat într-un proces-spectacol şi împuşcat alături de soţia sa în curtea unei cazărmi.
Lucrurile nespuse, nelămurite, vin în contradicţie cu faptul că România de azi este stat membru al UE, de trei ani şi al NATO din 2004.

Ion Iliescu: Ar fi fost mai eficient un proces public pentru Ceauşescu

“Procesul cuplului Ceauşescu a fost organizat în condiţii excepţionale, cu multe improvizaţii, pentru că exista idea că fuga acestora determina noi sacrificii de vieţi omeneşti”, afirma fostul preşedinte Ion Iliescu la Sesiunea omagială dedicată aniversării a 20 de ani de la Revoluţia Română.

“Ar fi fost de preferat şi ar fi fost mai benefic un proces public, în condiţii normale. Noi nu ne aflam, însă într-o situaţie normală. Atunci a contat salvarea de vieţi. De asta ne-am asumat procesul de la Târgovişte, în condiţii excepţionale, cu multe improvizaţii. Că premisa de la care s-a pornit în luarea acestei decizii a fost corectă s-a verificat prin efectele imediate. A doua zi după proces şi execuţie, acţiunile armate au încetat, cu excepţia câtorva incidente izolate”, a mai spus Ion Iliescu.