Un român din cinci ar vrea ca romii să dispară

Studiul n-a vizat exclusiv romii, fiind orientat şi către cea mai importantă minoritate etnică din România din punct de vedere statistic: maghiarii. Eşantionul de romi a fost de 608 persoane, iar de „ne-romi” de 820 de persoane.

Tot ieri a fost prezentată şi o analiză de presă bazată pe monitorizarea a 8 publicaţii centrale şi a jurnalelor de ştiri din prime-time ale principalelor televiziuni, în perioada decembrie 2008 -iunie 2009. În subsidirar, a fost urmărit şi consumul de produse media al romilor.

„Murdari”, „leneşi”, „hoţi”

Comparativ cu anul 2002, situaţia romilor pare să se fi îmbunătăţit uşor. Discriminarea pe criterii rasiale a rămas însă o temă ocolită cu grijă. Dacă este adusă în dezbatere publică, răspunsul este prompt şi radical, ca la concertul Madonnei din Parcul Izavor: un cor de huiduieli.

În urmă cu şapte ani, fraza „Nu sunt de acord ca romii să locuiască în România” era aprobată de 28,3% dintre respondenţi. În 2009, procentul a scăzut la 20,8%. Cu cât situaţia devine mai personală, cu atât gradul de respingere creşte. În 2009, 68,4% dintre cei chestionaţi nu ar vrea ca romii să le facă parte din familie. Romii sunt plasaţi sub o serie de sterotipuri etnice. La întrebarea- dublă - „Cele mai multe femei rome sunt murdare şi au prea mulţi copii?” - procentul celor care au răspuns „da” este de 71,7. Imaginea minoritarului cu igienă precară este însoţită de prezumţia de criminalitate. „Cei mai mulţi romi încalcă legile?” a primit un răspuns afirmativ covârşitor: 77,7%. Etichetele cele mai frecvente pe care le primesc romii sunt: „leneşi” şi „hoţi”.

Ca şi românii, romii au foarte mare încredere în Biserică (47,9%) şi Armată (10,9%). Şi, la fel ca românii, 65,6% dintre romi cred că nicio personalitate politică nu i-a ajutat. În ceea ce priveşte consumul de media, similarităţile sunt frapante. Romii şi românii preferă aceleaşi posturi de televiziune şi au gusturi comune în privinţa programelor „de divertisment”.

ANALIZĂ

„Discursul corect-politic este doar o pojghiţă”

Mircea Toma, expert al programului S.P.E.R., psiholog „deprofesionalizat” în jurnalism şi lider al monitorizărilor de presă, crede că discursul public a îmbrăcat ipocrit hainele corectitudinii politice.

Limbajul nejignitor la adresa romilor este, de fapt, interfaţa prietenoasă a unei mentalităţi virusate: „Discursul corect politic este doar o pojghiţă. Se renunţă la el la primele probleme serioase, cum a fost cazul asasinării handbalistului Marian Cozma în Ungaria, probabil de către un rom. În asemenea situaţii, scena media se radicalizează. Există şi cazuri de persoane publice care tolerează şi încurajează rasismul”.

Toma admite că trăim un moment prelungit al formelor fără fond, însă, ca orice activist în domeniul drepturilor omului, e sigur că formele vor atrage cândva şi puţin fond. Jurnalistul nu se ascunde în spatele nuanţelor: „Barometrul relaţiilor interetnice”, o cercetare efectuată de IMAS, arată „o realitate, sub multe dimensiuni, dramatică”.