Podul de la Brăila, construit pentru 120 de ani. Va fi, în sfârșit, inaugurat

Podul de la Brăila, construit pentru 120 de ani. Va fi, în sfârșit, inaugurat Sursa foto: Facebook

Noul pod de peste Dunăre, construit la Brăila, va fi inaugurat joi, 6 iunie, în cadrul unei festivități la care au fost invitate o mulțime de personalități politice, în frunte cu președintele Klaus Iohannis. Până atunci, se pun la punct ultimele detalii și se fac pregătirile finale. În acest context, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a prezentat o serie de detalii tehnice ale investiției.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a prezentat mai multe detalii tehnice ale investiției ce urmează să fie inaugurată joi, 6 iulie. Festivitatea oficială este programată pentru ora 11.00, urmând ca începând cu ora 13.00, mașinile să poată circula pe pod.

Secretarul de stat a afirmat că acest obiectiv de investiții a fost proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani.

„Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre - Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi - Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră”, a arătat Irinel Ionel Scrioşteanu

Ne puteți urmări și pe Google News

El a subliniat că șoferii mașinilor care vor tranzita podul nu vor fi obligați să plătească nici o taxă, așa cum se întâmplă la Fetești.

Datele tehnice ale podului de la Brăila

Secretarul de stat a prezentat etapele lucrărilor care au fost realizate, dar și principalele date tehnice ale obiectivului, cel mai important realizat în România după 1989.

„Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori”, a explicat secretarul de stat Scrioşteanu.

Potrivit spuselor sale, lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni. Pe de-o parte este vorba despre drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km, iar pe de altă parte drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km.

„Drumul principal Brăila - Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin”, a mai spus Scrioşteanu.

Ce lucrări au fost realizate

Conform oficialului din cadrul Ministerului Transporturilor, principalele lucrări realizat au fost două viaducte de acces, un viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, nouă noduri rutiere şi sensuri giratorii, dar și un centru de întreţinere şi coordonare.

„Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor”, a explixat secretarul de stat.

El a mai adăugat că podul a fost prevăzut cu instalații și sisteme de monitorizare astfel încât elementele metalice să nu sufere din cauza umezelii.

„Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp”, a mai spus Scrioşteanu.

Pietonii nu au acces pe podul de la Brăila

Secretarul de stat a venit cu o veste proastă pentru pietonii care și-ar fi dorit să străbată acest pod la pas și să se bucure de peisajele ce se deschid în fața ochilor. El a spus că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale,  acestea urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă.

„Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede.

La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic”, a completat Scrioşteanu.