Viaţa lui Cioloş printre „mandarinii” europeni

Tot ieri, Parlamentul European a votat o rezoluţie care îi întăreşte puterile în raport cu Comisia, un nou episod din ceea ce eurodeputaţii numesc lupta pentru democratizarea UE.

Pentru UE, validarea noului executiv este o veste bună. Începerea mandatului a fost mult amânată. Şi pentru România e o veste bună. Din punct de vedere al relevanţei economice şi politice, postul de comisar pentru Agricultură este cel mai important post de reprezentare la nivel decizional deţinut de un român în plan extern.

Cioloş va coordona un portofoliu care gestionează peste 40% din bugetul UE şi va avea drept principală sarcină reformarea Politicii Agricole Comune, cu efecte directe asupra României.

PRIVIRE ÎN INTERIOR

Executivul UE, controlat de anonimi

Aproape 60% dintre români - cifră la care guvernul de la Bucureşti poate doar visa - au încredere în Comisia UE. Căile de funcţionare a instituţiei, ce ne reglementează o bună parte a existenţei şi veghează la aplicarea reglementării, rămân însă misterioase pentru mulţi.

Pentru Dacian Cioloş urmează un mandat dificil, în care se va confrunta nu numai cu reforma Politicii Agricole Comune, ci, aparent, şi cu „mandarinii” din Comisia UE, puternicii funcţionari nealeşi - şefi de cabinete sau directori generali - anonimi pentru majoritatea cetăţenilor.

Cine controlează pe cine?

Despre funcţionari, puterea lor şi trucurile folosite în culisele instituţiei, a cărei armă este birocraţia, vorbeşte Derk-Jan Eppink. Fostul jurnalist olandez a lucrat 7 ani în Comisie, unde a acumulat destulă experienţă pentru a scrie o carte: „Viaţa unui mandarin european”.

„Cred că mandarinii sunt puternici, iar mulţi comisari din actuala echipă sunt slabi şi fără experienţă la Bruxelles”, spune Eppink pentru EVZ.

„Cei care au fost în sistem au cunoştinţe, ştiu procedurile şi le pot folosi pentru a-şi atinge scopurile. Nu numai că, dintre noii comisari, vor fi mulţi care nu vor cunoaşte sistemul, dar unii dintre ei vor fi chiar dirijaţi de administraţiile lor şi de înalţii funcţionari în general.

Vă reamintesc ce a spus germanul Günther Verheugen, comisar UE timp de 10 ani: „Practic, înalţii funcţionari controlează Comisia”, adaugă Eppink, europarlamentar în grupul Conservatorilor şi al Reformiştilor.

Interesele României

Comisia este o instituţie neutră în raport cu statele membre. În teorie. În practică, un comisar va încerca să slujească interesul ţării din care vine, dar într-un mod subtil, spune Eppink.

„Cea mai potrivită mo dalitate ar fi prin intermediul cabinetului său, la întâlnirile cu celelalte cabinete, pe tema proiectelor legislative, când o poziţie care apără interesul ţării sale poate fi susţinută. Acest lucru nu e făcut în mod deschis, dar toată lumea este în joc, aşa că toată lumea joacă la fel”, explică fostul „mandarin”.

De menţionat că discuţiile la nivel inferior pe tema unui proiect legislativ sunt foarte importante şi pot ucide din faşă un asemenea proiect. „În colegiul comisarilor poţi de asemenea să iei o decizie care este foarte similară cu cea a statului din care faci parte. Nu este însă o modalitate foarte apreciată”, explică Eppink.

Despre influenţă

La întrebarea „Are România putere în Comisia UE?”, răspunsul nu e încurajator. „Există o îmbunătăţire simţitoare de la postul de comisar pentru Multilingvism la cel pentru Agricultură”, observă, râzând, Eppink, care spune că poziţii puternice au, evident, Franţa, Germania şi Marea Britanie.

 „Cred că două treimi dintre membrii cabinetelor actualilor comisari provin din aceste ţări şi, în general, este foarte greu să organizezi o majoritate dacă unul dintre aceste state nu este alături de tine. Probabil că vor fi foarte puţini români în Comisie”, spune el.