Vin colindatorii!

“Plugusorul copiilor”

„Plugusorul mititel/ Cu rotile de fier/ Nu ca plugul lui Gheorghita/ Tras de zece pui de mata/ Unul lung si unul scurt/ Da colacul, nu fi turc!/ Sau ne dai cate-un covrig/ Ca ne ia naiba de frig!/ Doi boi, doua vaci/ Scoate baba doi pitaci!/ Si daca nu scoti colacul/ O sa-ti rupa boii pragul/ Manati, mai!/ La anul si la multi ani!”, striga copiii vechiul refren.

„Capra” si „ursul”

Doua dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Anul Nou in zona Moldovei sunt „capra” si „ursul”, menite sa aduca rodnicie celor care primesc uratorii in casa. La colindat trebuie sa ia parte cat mai multi tineri, dar numai unul are rolul principal.

El este costumat cu mai multe tesaturi, peste care sunt cusute naframe sau panglici de matase. Jocul propriu-zis se face pe un fundal muzical traditional, pe parcursul caruia „capra” joaca in diferite scene: se urca in copac, se preface bolnava, ba chiar simuleaza moartea, dar, in final, invie de fiecare data.

„Ursul”, un joc intalnit doar in zona Moldovei, este intruchipat de un flacau cunoscut de sateni, chipes si harnic, care se costumeaza cu o blana si isi pune in urechi zorzoane de culoare rosie.

Dupa ce este gatit, el este condus de un “ursar” prin tot satul si este acompaniat de alti flacai care canta la toba sau fluier. „Ursul” mormaie si imita pasul animalului. Trupa de colindatori poate avea multe alte personaje, precum draci, babe, mosnegi, haiduci sau negustori.

VRANCEA

Mascatii colinda ca sa alunge anul vechi si sa-l pofteasca pe cel nou

Cateva sate din muntii Vrancei sunt renumite pentru traditiile stravechi care s-au pastrat si care reinvie de sarbatori. In comuna Nereju, una dintre cele mai indepartate localitati din judet, colindatorii strabat catunele pentru a alunga anul vechi si pentru a-l pofti pe cel nou. „Zona in care colindau mascatii pe vremuri era mai extinsa, dar in zilele noastre obiceiul se mai pastreaza doar in cateva locuri unde s-au perpetuat traditiile precrestine”, explica Eugen Stoianof, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vrancea. Specialistul adauga ca nerejenii poarta masti care intruchipeaza binele si raul, anul vechi si anul nou.

“Pe vremuri aprindeau si focuri mari, se tragea cu pusca. Doar traditia mascatilor care incearca sa alunge anul vechi cu tot felul de personaje hidoase   s-a pastrat”, a mai spus Stoianof. La o distanta de 14 kilometri peste munte de Nereju, in zona Vintileasca si Jitia, apar alti mascati, asa numitii “curcani” albi si negri. Acestia merg prin sate sa vesteasca anul nou, insotiti de muzicanti si condusi de un „general”.

Profesoara Stana Georgescu, directorul Ansamblului „Dorul Ciobanasului” din Vintileasca, sustine ca „generalul” este intruchiparea unui haiduc urmarit de potera. „Este cel care conducea ceata si era imbracat in alb, cu masca impodobita cu pene de curcan, asezate in forma de stea. Din ceata mai fac parte mosul, baba, ursul si ursarul”, spune Stana Georgescu. Mascatii incep uratul pe 31 decembrie si termina abia in seara zilei de 1 ianuarie. (Silvia Vrinceanu)

BACAU

Alaiul Datinilor in centrul orasului

Zeci de cete de colindatori din comunele Bacaului, dar si din alte judete au traversat centrului orasului cu o zi inainte de ajunul Craciunului. Cu mic, cu mare, sute de bacauani au sfidat gerul de afara si au iesit pe strazi pentru a vedea, pret de cateva ore, parada datinilor si obiceiurilor de iarna.

Rand pe rand, si-au prezentat numerele „ursii” de la Comanesti, ceata „badanarilor” din Zemes, ambele formatii din judetul Bacau, jocul „mascatilor” din Paunesti - Vrancea, „coconii” din Silistea de Sus - Maramures, „caiutii” de la Tudora si Albesti - Botosani, grupul de „fluturasi” din comuna vasluiana Todiresti si „mascatii” din Iasi si Suceava.

„Este a 42-a editie a alaiului datinilor si obiceiurilor de iarna. Este o traditie ca in Bacau sa se organizeze acest festival”, ne-a declarat Petrica Vlase, unul dintre organizatori. Actiunea a fost organizata de Ansamblul folcloric “Busuiocul” si de Consiliul Judetean Bacau.

“Mascatii” vranceni

Jocul mascatilor din comuna Paunesti a atras privirile tuturor celor prezenti. Fiecare dintre cei 16 membri ai trupei era infasurat cu cate patru clopote de fier, cantarind zece kilograme fiecare. In plus, mastile aveau o inaltime de peste patru metri si o latime de doi metri. „Acest obicei dainuie de cand s-a infiintat comuna, din 1816. Noi mergem si colindam toata tara”, explica primarul Vasile Dumitriu, venit si el la Bacau alaturi de „mascati”.

“Ursii” bacauani

Cea mai mare ceata de „ursi” a venit din cartierul Leorda, orasul bacauan Comanesti.  „Cu tot cu ursari, tobosari si mascati, suntem 45. Avem o coregrafie specifica. Nu dansam asa cum se nimereste. Dupa ce se termina sarbatorile, punem blanurile de urs pe umeras, ca pe haine. Asta nu inainte de a le spala, usca si coase, daca e cazul”, spune Fanica Hanganu, coregraful trupei.

„Coconii” maramureseni

Cei 32 de membri ai formatiei de „coconi” din Silistea de Sus, judetul Maramures, au ajuns in Bacau dupa ce, anul trecut, au fost in capitala Austriei. „Am trecut si prin Viena. Am dat un spectacol in fata ambasadei Romaniei. Toti coconii cu care am venit la Bacau sunt elevi cu varste intre 10 si 13 ani. Sunt cei mai inimosi pe care  i-am vazut vreodata! Cu ei am colindat toata tara”, ne-a povestit, emotionat, Simion Iuga, instructorul trupei.

„Caiuti i” botosaneni

Cea mai mare ceata de „caiuti” a venit la Bacau din comunele Tudora si Albesti, judetul Botosani. Cei 50 de tineri erau ornati cu zeci de clopotei si tot felul de culori. „La noi este o diversitate de caiuti. Fiecare comuna are specificul ei. Ne-am unit doua comune si am format cea mai mare ceata”, explica Mihai Sediuc, seful trupei.

„Fluturasii” vasluieni

Grupul de „fluturasi”, format din 60 de tineri veniti din comuna vasluiana Todiresti, a avut mai multe numere speciale. Pe langa faptul ca au dansat tot timpul cu steagurile Romaniei si Uniunii Europene in maini, ei au adus la Bacau si „caprele pe prajina”. „Obiceiul este de pe vremea lui Stefan cel Mare. N-o sa se piarda aceasta traditie, cel putin cat om fi noi pe pamant”, a spus, hotarat, Marcel Ispate, primarul comunei vasluiene. (Olimpia Filip)

IASI

Flacaii se bat cu ghioagele la Ruginoasa

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Anul Nou din zona Iasiului este bataia din comuna Ruginoasa, care are loc, in fiecare an, in ziua de 31 decembrie. Potrivit datinei strabune, tinerii din satele Valeni si Deleni pun la cale o infruntare cu bate si biciuri, care simbolizeaza lupta cu relele anului vechi. Pana dimineata, satenii stabilesc care sunt cei mai viteji luptatori, iar cei care vor iesi invingatori au intaietate la fete in tot anul care urmeaza.

Petitul cu colindul

In trecut, tinerii ieseni mai aveau un obicei aparte in perioada sarbatorilor de iarna. „Alaiul cu colindatori sau uratori venea la casa fetei care placea in mod deosebit pe cineva, iar ea ii oferea baiatului respectiv un colac mai mare. Baiatul spunea: Nu-l pot lua acum, e prea greu, il las aici. Si se intorcea dupa o saptamana impreuna cu parintii si atunci aveau loc negocierile pentru nunta”,  explica Vasile Munteanu, seful Directiei de Cultura Iasi.

Alte obiceiuri din satele invecinate Iasiului impresioneaza mai ales prin numarul mare de masti folosite de colindatori si uratori. „Capra, calul, ursul, berbecul, cerbul, tapul, cocostarcul, strutul si mosnegii isi au originea in indepartatele rituri agrare si pastorale, rituri care au evoluat si s-au dezvoltat simultan cu riturile funerare si cultul mortilor”, spune etnograful Emilia Pavel.

Ghicitul noului an

De altfel, multe obiceiuri stravechi din perioada sarbatorilor de iarna erau legate de ocupatiile taranilor. Ei incercau sa ghiceasca, de exemplu, de ce vreme vor avea parte in noul an. De Ignat, cand se taia porcul, splina animalului era folosita pentru a vedea cum va fi anul: daca era mai lunga inseamna ca retinea apa, iar anul va fi ploios.

Alt semn de care se tinea seama pe vremuri era forma lunii. Daca era semicerc, se credea ca tine apa ca intr-o cosarca, iar noul an va fi ferit de seceta. Pe 1 ianuarie, in seara de Sfantul Vasile, batranii satului faceau calendarul cu ceapa sau coji de nuci, insirand 12 bucati pe o sfoara, pentru a afla cat mai multe lucruri despre anul ce va veni. (Alina Busuioc)