Viorel Ristea a ales să moară pentru un fizic á la Schwarzenegger

Prietenii spun că, imediat după ce a aterizat în America, Viorel s-a dus ţintă în sala de antrenament. Apoi s-a plimbat şi n-a mai dormit. "Era un tip ambiţios şi îşi dorea foarte mult să ia cardul de profesionist. Nu şi-a dat seama că a forţat prea tare. El era autodidact, dacă ar fi fost un antrenor lângă el, ar fi văzut că e nemâncat, că are tendinţa să exagereze, l-ar fi corectat", e de părere Cristian Neagu, reprezentant al Federaţiei Române de Culturism şi Fitness (FRCF) şi bun prieten cu Viorel.

Primul culturist care a făcut infarct la antrenamente

Viorel Furdi, expert sportiv şi organizator de concursuri la Federaţia Română de Culturism şi Fitness, apropiat al lui Ristea, spune că întrecerea de la Miami era una privată, care nu a implicat federaţia. "Nu avea antrenor cu el, nu avea nimic. S-a dus singur. Au fost sportivi care au suferit căderi de calciu, de magneziu, dar niciodată să fi murit cineva. Cu două-trei zile înaintea de concurs nu se bea apă. Şi cu o săptămână înainte se bea doar apă demineralizată, nu apă plată! E ca apa aia pe care o pui la bateria de maşină! Asta pentru a fi în formă, pentru ca muşchii să fie umflaţi la concurs!", a povestit Furdi.

Conform unor site-uri de specialitate, câştigătorul concursului de la Miami ar fi luat cel mult 5.000 de dolari. Concursul nu era o carte de vizită spre profesionişti, acolo unde îşi dorea să ajungă culturistul Ristea. "Era un concurs pentru amatori, nu putea să treacă la profesionişti. Era un concurs pentru el", a spus Cristian Mihăiescu, preşedintele (FRCF).

Sacrificiile lui Ristea

Nu anabolizanţii par să-l fi ucis pe culturistul Viorel Ristea, ci mai degrabă combinaţia dintre deshidratarea severă, regimul draconic şi antrenamentele epuizante, spun nutriţioniştii sportivi. Cunoscuţii cred că Viorel nu lua steroizi şi că se antrena "cu cap". Medicii spun însă că, înainte de competiţie, culturiştii ajung doar să-şi clătescă gura cu apă, mănâncă doar câteva bucăţi de carne şi salate şi scot untul din ei la antrenamente.

În culturism există trei etape: prima este de construcţie a muşchilor, a doua, de definire şi a treia, de scoatere în evidenţă a muşchilor. Culturiştii mănâncă kilograme de carne, până la 5.000 de calorii pe zi, dar cu câteva zile înainte de întreceri încep să reducă la minimum apa şi hrana. "Regimul lor este în general monoton, însă cantităţile sunt industriale: mănâncă kilograme de carne slabă, pui, peşte, albuş de ouă, lactate degresate, mai rar fructe şi legume şi se feresc de grăsimi, uleiuri, unt etc. În această fază mănâncă şi 5.000 de calorii pe zi şi, în final, ajung să arate ca niştemonştri", explică nutriţionistul sportiv Şerban Damian.

Pe măsură ce se apropie competiţia, culturiştii "taie" apa şi mâncarea pentru a-şi scoate în evidenţă muşchii. "Mânâncă o bucăţică de piept de pui cu câteva foi de varză şi îşi clătesc gura cu apă, ca să scoată în evidenţă masa musculară. Alţii, mai inconştienţi, apelează chiar şi la diuretice ca să nu mai rămână niciun firicel de apă în muşchi. Cu dezechilbrul acesta dintre sodiu şi potasiu, pe fondul deshidratării şi nemâncării, poţi muri liniştit, de insuficienţă renală, infarct sau atac cerebral", mai spune medicul.

"DIETA" PE O ZI DINAINTEA CONCURSURILOR

Meniul campionului Viorel Ristea: prafuri şi pastile

• Met-Rx (mix de băut): înlocuieşte o masă principală;
• Nitro Pump (9 tablete/zi): ajută la distribuirea nutrienţilor către celulele muşchilor;
• Protein Plus (2 batoane/zi): combinaţie de proteine;
• Glutamină (20 g./zi): reduce durerile musculare în urma antrenamentelor intense;
• Multivitamine Xtreme (3 capsule/zi): suplimente care conţin nutrienţi; Creatină (10 g./zi): pentru mărirea masei musculare şi pentru creşterea forţei;
• Thermo crush (9 tablete/zi): taie foamea de mâncare şi dă energie;
• Hardcore HMB (12 tablete/zi): pentru mărirea masei musculare şi creşterea performanţelor sportive;
• Extreme whey (3 porţii/zi): bogat în proteine şi nivel scăzut de carbohidraţi; Size up (1 porţie/zi): pentru creşterea masei musculare.

AJUTOR

Repatrierea trupului neînsufleţit al culturistului va dura cel puțin 10 zile. Pentru asta e nevoie de 8.000 de dolari. Prietenii şi apropiaţii au început să strângă bani.

Cunoscuţii spun despre Viorel Ristea că era un om prietenos, carismatic, elegant, politicos şi cerebral. "Era antrenor la World Class Academy, avea studii superioare, nu făcea nimic de capul lui, nu era un dobitoc care nu ştia decât să se umfle. Omul ştia ce face, dar oricând poţi să sari calul. E ca la saltul cu paraşuta. Şi cel mai experimentat poate să-şi rupă gâtul", spune nutriţionistul sportiv Şerban Damian, unul dintre cei care l-au cunoscut.

S-a împrumutat din bancă ca să se antrenze pentru concursuri

Antrenorul timişorean de culturism Florin Teodorescu l-a cunoscut şi el pe Viorel Ristea. "Îl ştiu de mai mulţi ani, când tot venea la Timişoara, la concursuri. N-am fost prieteni buni, doar cunoştinţe. El era un om retras, tăcut, foarte greu scoteai o vorbă de la el. Aşa era firea lui. Era un om cumsecade, n-a supărat pe nimeni. A început să practice culturismul de la vârsta de 13 ani şi era foarte pasionat de acest sport. Acum doi ani, când a luat locul trei la concursul Musclemania Universe, ştiu că a împrumutat de la bancă 1.000 de euro, bani care îi trebuiau pentru a se pregăti. Din culturism nu se câştigă mulţi bani, din câte ştiu, la concursul ăsta din SUA nu se acordă niciun premiu. Sportivii concurează în primul rând pentru glorie", a povestit antrenorul Teodorescu.

Americanii: "Viorel, frate cu Dracula"

Pe site-ul de prezentare al concursului Musclemania, la care urma să participe culturistul, se precizează că Ristea vine din ţara lui Dracula.

"Spre deosebire de fratele său, Viorel nu foloseşte sânge ca sursă de proteină, ci se bazează pe hrană proaspătă. Însă nu tot timpul îşi permite să cumpere mâncare în cantităţi mari pentru că e mult mai scumpă decât în Statele Unite. «Cumpăr doar ce îmi permit», ne-a spus el", scrie în introducerea culturistului.

Viorel era unul dintre cei mai activi forumişti de pe topculturism.ro. Scria impresii de la antrenamente, din timpul concursurilor şi le răspundea celor care cereau sfaturi despre alimentaţie şi suplimentele nutritive ale culturiştilor.

S-a şi plâns:"am bătut mulţi ani pasul pe loc pentru că nu am fost serios cu alimentaţia... adică am mâncat şi dulciuri când nu trebuia." În alta spune că nu prea avut noroc: "La 18 ani, dacă aş fi avut sprijin financiar şi teoretic şi nu ar mai fi trebuit să învăţ din propriile greşeli poate reuşeam mai multe acum".

"Nu era obsedat să plesnească"

Colegii de breaslă spun că gloria şi banii au fost miza. "El nu era obsedat să plesnească. Oricum, era destul de mare în braţ, îl avea cât piciorul unui om normal. Voia să acceadă la performanţele mai înalte", e de părere medicul Damian.

Prietenii şi apropiaţii lui Viorel Ristea încearcă să strângă bani pentru a aduce în ţară trupul neînsufleţit al sportivului. Repatrierea ar dura minim 10 zile şi ar fi nevoie de aproximativ 8.000 de dolari.

CARIERĂ ÎN POLITICĂ

Culturistul îşi dorea să ajungă senator

Viorel Ristea, de profesie economist, a fost consilier local la Primăria Sectorului 4, din partea Partidului Conservator, între 20 iunie 2008 şi 25 noiembrie 2010. Acum doi ani, Ristea declara că ambiţia lui este să ajungă senator. "Liniştit şi respectuos", aşa îl descrie consilierul local al sectorului 4, Ovidiu Zară, pe fostul culturist.

"Făcea totul din pasiune, îşi dorea foarte mult să câştige primul loc la acest concurs. A fost tare supărat atunci când s-a clasat pe locul trei", a spus Zară. Ristea investea tot ce avea în pasiunea lui.

"Ştiu că era foarte atent, începând de la ce mânca, ce bea dar şi cum îţi întreţinea corpul. Făcea mai multe antrenamente pe zi. A plecat din administraţie pentru că nu se putea ocupa cum trebuie şi de visul lui şi de atribuţiile din consiliu", a mai spus consilierul local. (Antoaneta Etves)

ALTE CAZURI ÎN SPORT

Ştefan Vrăbioru şi Cătălin Hâldan au murit pe teren

Decese fulgerătoare au existat şi în fotbalul românesc. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale lui Michael Klein, Ştefan Vrăbioru şi Cătălin Hâldan. La începutul lunii februarie, în 1993, Michael Klein a murit în timpul unui antrenament, în sala de forţă. Decesul a survenit în urma unui atac de cord.

Pe 24 iulie 1999, în timpul partidei Rapid – Astra Ploieşti, Ştefan Vrăbioru, atacantul echipei oaspete, s-a prăbuşit subit pe gazonul stadionului "Giuleşti", iar toate încercările de resuscitare ale medicilor au fost zadarnice. În urina lui Vărbioru a fost descoperită metandienonă, un steroid anabolizant aflat pe lista substanţelor interzise.

Pe 5 octombrie 2000, la un amical pe care Dinamo îl disputa la Olteniţa cu echipa locală, Cătălin Hâldan, mijlocaşul oaspeţilor, a căzut din picioare fără să fie lovit de nimeni, iar la spital doctorii au constatat decesul. Şi la Hâldan, dar şi la Klein au existat suspiciuni că ar fi fost dopaţi. (Mugur Băileşteanu)