Viteziştii îşi împart gloria la Vancouver 2010

FAVORIŢII

Americanul Shani Davis, primul campion de culoare din istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă (Torino 2006, aur la 1000 de metri), este favoritul întrecerilor de 1.000 şi 1.500 de metri la Vancouver. În urmă cu patru ani, Davis (27 de ani) - sportiv originar din Chicago - a cucerit medalia de argint în proba de 1.500 de metri. Americanul a cucerit şi opt titluri mondiale, stabilind opt recorduri ale lumii, trei dintre acestea stând încă în picioare. Davis i-a învins în ultimele patru curse pe principalii săi rivali, sud-coreenii Mo Tae-Bum şi Lee Kyou-Hyuk.

În probele de anduranţă, favorit e olandezul Sven Kramer (23 de ani), câştigătorul ultimelor trei ediţii ale Campionatelor Mondiale pe distanţele de cinci şi zece mii de metri. Kramer face parte din echipa Olandei de urmărire, care a dominat întrecerile mondiale. După ce a cucerit medalia de argint la Torino, cvadruplul campion european vrea aurul la Vancouver. Norvegianul Havard Bokko, care a încheiat pe locul doi la Mondiale cursele de 5.000 şi 10.000 de metri, este principalul contracandidat al olandezului la cucerirea titlului olimpic.

Sud-coreeni Lee Kang-Seok şi Lee Kyou-Hyuk - câştigătorul ultimelor trei curse preolimpice, sunt favoriţii întrecerii de 500 de metri. Ei se vor bate cu favoritul local Jeremy Wotherspoon, deţinătorul recordului mondial şi câştigător a 67 de etape în Cupa Mondială, însă fără niciun succes la Jocurile Olimpice.

Record mondial (1.000 de metri) stabilit de americanul Shani Davis:

În competiţiile feminine, patinatoarele asiatice şi europene se vor lupta la Vancouver pentru medalii cu reprezentantele ţării gazdă. Nemţoaica Jenny Wolf, triplă campioana la 500 de metri şi deţinătoarea recordului mondial, este cotată cu prima şansă la cucerirea celei mai valoase medalii. Chinezoaica Wang Beixing şi japoneza Nao Kodaira sunt principalele sale contracandidate. Christine Nesbitt (Canada) este favorită la 1.000 de metri, dar şi la 1.500 de metri, unde porneşte cu a doua şansă, în urma compatrioatei sale Kristina Groves, câştigătoarea argintului la Torino 2006.

O altă favorită a gazdelor, Clara Hughes, va încerca să îşi apere titlul olimpic la 5.000 de metri, într-o probă în care cehoaica Martina Sabilkova, deţinătoarea titlului şi a recordului mondial al probei, este favorită. Echipa Canadei, care a doborât recordul mondial la urmărire în luna decembrie, o include şi pe Cindy Klassen - medaliată cu aur la Torino în proba de 1.500 de metri -, fiind cotată cu prima şansă la victoria finală.

LEGENDE

Christa Luding-Rothenburger

Nemţoaica Christa Luding-Rothenburger este singura sportivă care a cucerit medalii atât la ediţia Jocurilor Olimpice de Vară, cât şi de Iarnă organizate în acelaşi an.

Concurând pentru Germania de Est, Rothenburger a debutat la Jocurile Olimpice în 1980, la Lake Placid, încheind în afara podiumului în probele de patinaj viteză de 500 şi 1.000 de metri. Situaţia s-a schimbat însă patru ani mai târziu, la Sarajevo, unde Christa Rothenburger a cucerit titlul olimpic la 500 de metri, probă în care deţinea şi recordul mondial. Titlul olimpic la 1.000 de metri a venit la Calgary (1988), victorie dublată de stabilirea unui record mondial, în timp ce la 500 de metri a obţinut medalia de argint.

Antrenorul ei, Ernst Luding (cu care s-a şi căsătorit în 1988) a convins-o să participe în competiţii de ciclism în pauza competiţională din patinaj. Christa a devenit în scurt timp una dintre cele mai bune sportive şi în ciclism, câştigând medalia de aur la sprint la campionatele mondiale din 1986. La doar şapte luni după ce cucerise două medalii la Calgary, Luding-Rothenburger a participat la Jocurile Olimpice de vară de la Seoul, unde avea să câştige medalia de argint în proba de 1.000 de metri sprint. Nu a fost însă ultima medalie olimpică a sportivei, în 1992, la Albertville, ea a cucerit bronzul la patinaj viteză, în cursa de 500 de metri.

SCURT ISTORIC

Originile patinajului viteză se regăsesc în Scandinavia, nordul Europei şi Olanda - ţară care a găzduit prima ediţie a campionatelor mondiale, în 1889, competiţie care a dus la formarea Uniunii Internaţionale de Patinaj, trei ani mai târziu. Foarte populare în nordul "Bătrânului Continent", unde atrăgeau mii de spectatori, cursele de patinaj au captat rapid atenţia organizatorilor Jocurilor Olimpice. Patinajul viteză avea să debuteze la Jocurile Olimpice de iarnă din 1924, de la Chamonix. Americanul Charles Jewtraw a cucerit primul titlu olimpic, deşi mai mulţi norvegieni aflaţi în tribune au susţinut că favoritul lor, Oskar Olsen, ar fi fost de fapt învingătorul. La aceeaşi ediţie a jocurilor de iarnă a strălucit prima stea a patinajului mondial, finlandezul Clas Thunberg cucerind celelalte patru medalii de aur puse la bătaie.

Gheaţa artificială a fost introdusă la Jocurile Olimpice din 1960, la Squaw Valley, unde au fost organizate şi primele întreceri rezervate femeilor. Îmbunătăţirea costumelor a revoluţionat sportul, viteza medie a patinatorilor în proba de 1.500 de metri crescând cu peste şapte kilometri pe oră între anii 1971 şi 2007. Americanii au cucerit cele mai multe titluri olimpice, însă patinatorii din Norvegia şi cei din Olanda au strâns mai multe medalii. De asemenea, dintre forţele tradiţionale ale sportului mai fac parte Rusia (Uniunea Sovietică), Germania, Finlanda şi Suedia.

Competiţiile de short track, recunoscute de Uniunea Internaţională de Patinaj în 1967, au beneficiat de primele competiţii internaţionale nouă ani mai târziu. În 1992, patinajul viteză short track a devenit disciplină olimpică. La Vancouver vor fi organizate opt probe - 500, 1.000, 1.500 de metri -, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, şi două ştafete: 5.000 de metri (bărbaţi) şi 3.000 (femei).

Cea mai de succes ţară în competiţiile olimpice de short track este Coreea de Sud, care a cucerit 17 din cele 32 de medalii olimpice de aur puse în joc până în prezent. Canada, Statele Unite ale Americii şi China sunt celelalte forţe ale sportului. De asemenea, câte un titlu olimpic a fost cucerit şi de Italia, Japonia şi Australia.

Program TV patinaj viteză

14 februarie
16.45, TVR HD – masculin 5.000 m
22.35, TVR HD - masculin 5.000 m

15 februarie
0.20, TVR HD – feminin 3.000 m

16 februarie
1.30, TVR 2, TVR HD - 500 m masculin
23.50, TVR HD - 500 m feminin

17 februarie
5.30, TVR 2 - 500 m feminin

18 februarie
2.20, TVR 2 - 1.000 m masculin
14.00, TVR 2 - 1.000 m masculin (reluare)

19 februarie
1.00, TVR 2 - 1.000 m feminin
14.00, TVR 2 - 1.000 feminin (reluare)

21 februarie
2.15, TVR 2 - 1.500 m masculin
15.00, TVR 2 - 1.500 m masculin (reluare)

22 februarie
5.10, TVR 2 - 1.500 m feminin

28 februarie
4.00, TVR 2 - Pursuit pe echipe. Finala

29 februarie
6.05, TVR HD - semifinală

Program TV short-track

14 februarie
3.00, TVR 1, TVR HD - Finala 1.500 m masculin, calificări 500 m feminin şi 3.000 m ştafeta feminină
15.00, TVR 2 - Finala 1.500 m masculin, calificări 500 m feminin şi 3.000 m ştafeta feminină (reluare)

18 februarie
5.00, TVR HD – Femini 500 m. sferturi
5.15, TVR 2 - Finala 500 m feminin
9.05, TVR HD - Femini 500 m. sferturi
17.00, TVR 2 - Finala 500 m feminin (reluare)

21 februarie
5.00, TVR HD – 1.500 m Feminin
5.40, TVR 2 - Finala 1.000 m masculin, Finala 1.500 m feminin
13.35 – 1.500 m Feminin
14.00, TVR 2 - Finala 1.000 m masculin, Finala 1.500 m feminin (reluare)

23 februarie
23.50, TVR HD - Short track / Combinată nordică

25 februarie
11.55, TVR HD – feminin 1.000 m/ştafetă
3.00, TVR 2 - Finala 3.000 m ştefată feminină

27 februarie
4.00, TVR 2, TVR HD - Finale 500 m masculin, 1.000 m masculin, 5.000 m ştafeta masculină
14.00, TVR 2 - Finale 500 m masculin, 1.000 m masculin, 5.000 m ştafeta masculină (reluare)

Multe dintre aceste concursuri pot fi vizionate şi online, la www.tvr.ro/jo2010. Pe lângă Televiziunea Română, JO 2010 sunt transmise şi de posturile Eurosport şi Eurosport 2.

CITIŢI ŞI:

Tibor Kopacz, un destin frânt