"Am realizat ceva ce nimeni nu şi-ar fi putut imagina vreodată"
Echipa de cercetători a reuşit să încetinească procesul de îmbătrânire al viermilor, iar aceştia au supravieţuit până la 84 de zile. Dacă aceeaşi operaţiune ar fi posibilă în cazul oamenilor, viaţa ar putea fi prelungită până la 500 de ani.
“Am realizat ceva ce nimeni nu şi-ar fi putut imagina vreodată. Aceşti viermi ar fi trebuit să fie morţi cu mult timp în urmă, în schimb ei trăiesc, se mişcă, sunt tineri", a declarat Cynthia Kenyon pentru ABC News.
Secretul unei vieţi lungi - gena daf-2
Prelungirea vieţii viermilor în cadrul experimentului a fost posibilă prin modificarea unei gene din ADN-ul lor, genă cunoscută sub numele de “daf-2". Aceeaşi genă este prezentă şi în materialul genetic uman, mai mult de atât, s-a observat că oamenii care ating vârsta de 100 de ani au o mutaţie a acestei gene.
Diferitele mutaţii ale acestei gene sunt explicaţia faptului că speciile de animale trăiesc un număr diferit de ani.
Medicamentul minune ar putea fi pe piaţa peste 15 ani
Rezultatul acestor cercetări şi continuarea lor ar putea duce la dezvoltarea unui medicament care să poată prelungi viaţa oamenilor, susţin cercetătorii. Ei mai preconizează că au nevoie de 15 ani pentru a putea scoate pe piaţă acest medicament, însă nu precizează care ar putea fi costurile lui.
Spune-ţi părerea!
Deja exista medicamente care prelungesc viata muult peste 500 de ani. Dar nu sunt de vanzare pentru fraieri si nici nu vor fi vreodata.
Aha, am pricepit. Dupa ce ne vom transforma in viermi, vom trai pana la 500 de ani. Da' ce ma fac, ca io vreau sa fiu incinerat ...
Cred ca gresesti. Pastila este buna pentru cei care sunt deja viermi, cum ar fi de exemplu Adrian Severin (sau Antonescu sau Ponta sau ...). El va putea trai 500 de ani. Eu zic sa se duca si sa incerce pastila si dupa aia sa testeze si una cu cianura sa vada daca prima functioneaza cum trebuie in orice fel de conditii.
asta e o tampenie debitata de oameni bolnavi psihic.pai pastila aia te fereste shii de boli? ca sa traiesti atata?shi daca ar fi asa prin absurd atunci toate tarile ar intra in faliment.de la varsta de 65 ani pana la aproape 500 de ani sa platesca statele pensii..de unde banii astia?
Aceasta mare descoperire ar putea salva Europa din colaps.
Peste ocean Americanii au fost Blagosloviti cu 80 de milioane de Latini mindri si bronzati din South of the Border. Traditiile lor Latine, mostenite de la Maretul Imperiu Roman, le permite sa fie foarte proficienti la culesul capsunelor si spalatul anusuri ai Barbarilor Nordici care sint in deficit de civilizatie si continuitate Romana de a fi in stare s-o faca sinfuri.
Europa, saraca, a fost Blagoslovita numai cu 23 de milioane de Latini (foatre) mindri si bronzati, dar din pacate numarul lor a scazut la numai 18 milioane. Cu aceste pastile miraculoase distribuite la toti cei 18 milioane de Latini (foatre) mindri si bronzati ai Europei ar avea un efect inzecit. Adica, un echivalent de 180 milioane de Latini (foatre) mindri si bronzati cu traditiile lor Latine multimilenare mostenite de la Maretul Imperiu Roman prin continuitatea Daco-Romana, gata sa culeaga toate capsunele din Europa si spala toate anusurile, scapind Europa de colaps economic.
Stimate Dle. Otto Man! Va rog frumos nu va mai afisati frustarile fata de nici o rasa sau comunitate.Toti oamenii venim egali din nastere si fiecare evolueaza mai mult sau mai putin intr-un domeniu sau altul in functie fata de multi factori.Putin respect!
Au uitat sa precizeze ca viermii cu pricina nu au creier.Celulele creierului sunt singurele care nu se regenereaza.Dupa vre-o150-200 de ani nivelul de inteligenta al persoanei ajunsa la acea varsta ar ajunge la nivelul viermelui din experimentul in discutie.Oricum e o veste buna in domenil regenerarii celulare.
Pastilele vor fi numai pentru viermii care or sa va manance! Nu stiti poanta doctorului Bacalbasa din Galati cu pacientul omorat de un medic chirurg, care medic, la trecerea prin cimitir, este intrebat de fostul pacient daca nu are ceva impotriva viermilor?
Inseamna ca vom iesi la pensie la 480 de ani Doamne fereste|||
Facand proportia cu viermii, ajungi la maturitate pe la 415 ani si nu e prea multa munca o perioada de 75. Nu uita, prinzi si 20 de pensie, iar acum doar un an si ceva!
Retrospectiva intregii vieti
Unul dintre cele mai cunoscute fenomene care se petrec cu putin inainte de moarte este vederea dintr-odata a intregii vietii, cu toate momentele ei. Acest fenomen este mentionat de autori profani, care prezinta marturii ale persoanelor revenite la viata din pragurile mortii. Potrivit unor marturii, amintirile se succed cu o viteza ametitoare, in ordine cronologica; dupa altele, amintirile se infatiseaza toate deodata si pot fi cuprinse dintr-o singura privire. Toti martorii insa spun intr-un glas ca toate aceste amintiri sunt extrem de vii, reale si foarte limpezi; oricat de rapid s-ar succeda sau oricat de mare ar fi multimea lor, fiecare dintre ele este foarte clar perceputa si identificata. Unii spun ca au sesizat doar faptele importante din viata lor; altii, ca si le-au vazut pe toate, de la cea mai neinsemnata pana la cele care l-au marcat in mod deosebit.
Despre acelasi fenomen vorbesc si autori crestini. Mitropolitul Hierotheos Vlachos aminteste cuvantul unui mare monah din zilele noastre, care a spus ca \"in ceasul mortii, fiecare om isi va vedea chiar si cea mai mica fapta a sa, tot asa cum n-ai nevoie mai mult de-o clipita ca sa zaresti intr-un pahar de apa o farama de necuratie\".
Acum omul are de infruntat o noua incercare: pe de o parte sufera privind cu regret la bucuriile trecute; pe de alta, se inspaimanta vazand intr-o clipita intreaga multimea pacatelor sale. \"Atunci cand sufletul omului este pe cale sa paraseasca trupul, isi aminteste de pacatele pe care le-a facut si ajunge intr-o stare cu adevarat cumplita. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca in ceasul din urma vederea pacatelor ii sfasie inima omului de durere.
Din punct de vedere duhovnicesc, aceasta ultima incercare este insa binefacatoare; e un ultim prilej de cainta a sufletului care-si judeca singur viata si asezarea fata de Dumnezeu. Bilant al vietii, fulgeratoare cercetare a constiintei si recapitulare a intregii sale existente in care se lumineaza intelesul ei pana atunci tainic, retrospectiva aceasta este un soi de judecata. Omul mai are astfel o clipa ca sa dea raspuns bun, caindu-se de relele savarsite si multumind pentru tot ce i-a dat Dumnezeu, printr-o rugaciune muta, caci nu mai e timp nici de cuvinte, nici macar de infiriparea unui gand, ci doar de predare in mana lui Dumnezeu.
Aparitii, vedenii si graiuri straine si mai presus de fire
Uneori, in ceasul mortii se petrec lucruri stranii, mai presus de fire, pe care le experiaza numai muribundul, care capata de-acum o simtire nemateriala si o cunoastere ce nu mai tine de aceasta lume.
Indeobste, omul stie tot ce se petrece in jurul sau chiar atunci cand nu mai simte nimic si si-a pierdut cunostinta. \"Bietul suflet, neputincios, vede cum cei din jur, rude si prieteni, plang zadarnic si fara de folos. Le-aude bocetele si plansetul, le zareste si lacrimile, dar nu poate scoate nici un cuvant ca sa vorbeasca\", spune Sfantul Macarie Egipteanul . Chiar daca nu se poate manifesta in nici un fel, muribundul este deplin sensibil la reactiile celor din preajma sa, care-i fac fie bine, fie rau, fie il mangaie si-l intaresc, fie, dimpotriva, il inspaimanta si-l descurajeaza. De aceea, cei care stau la capataiul unui muribund trebuie sa se poarte cu o nesfarsita delicatete.
Se poate ca muribundul sa vada alti oameni care stau si ei sa moara in alt loc, sau pe cunoscutii de-ai sai morti mai inainte. \"Se intampla adesea - spune Sfantul Grigorie cel Mare - ca sufletul inainte chiar de a iesi din trup, sa-i recunoasca pe cei cu care va fi trimis in acelasi lacas, avand sa imparta cu ei aceeasi vina sau aceeasi rasplata.\" Tot de la el aflam ca un monah, cu numele de Ioan, mai inainte de a muri a strigat: \"Frate Ursus, vino!\", spre mirarea celorlalti frati care nu cunosteau pe nimeni cu acest nume. Mai pe urma s-a aflat insa ca era vorba de un alt calugar ce murise in acelasi ceas, in alta manastire.
Asemenea clara vedere si putere de patrundere nu cere insusiri duhovnicesti deosebite; de ea au parte nu numai dreptii, ci si pacatosii. Astfel, tot Sfantul Grigorie cel Mare istoriseste ca un tanar, pe nume Eumorphius, in clipa mortii i-a poruncit slugii sale, zicand: Du-te degraba si spune-i adjutantului Stephanus sa vina iute. Iata, corabia a fost pregatita, pentru ca trebuie sa ne ducem in Sicilia. Ducan-du-se slujitorul la omul acela, care locuia aproape, a aflat ca tocmai murise; si intorcandu-se la stapanul sau, l-a gasit si pe el zacand mort. E destul de limpede, talcuieste Sfantul Parinte, ca Sicilia despre care vorbea Eumorphius, fiind un tinut vulcanic, inchipuia iadul in care aveau sa mearga amandoi.
In multe scrieri ale Parintilor, si mai cu seama in Vietile sfintilor, se istoriseste ca uneori la capataiul muribundului vin proroci, ori sfinti, Maica Domnului sau chiar insusi Hristos. De lucrul acesta insa se invrednicesc foarte putini oameni; pentru sfintenia vietii lor, acestia sunt intampinati pe pragul mortii de cei pe care i-au iubit din tot sufletul si la care s-au rugat si s-au inchinat toata viata lor. Cei zariti cu ochii credintei vin acum in chip vazut ca sa-i mangaie, sa-i intareasca si sa-i sprijine in ceasul trecerii lor la cele vesnice.
In Viata Sfintei Sinclitichia ni se spune, fara a se intra in detalii, ca putin inainte de moartea sa \"a avut parte de vedenii minunate\". In Pateric, insa, ni se istoriseste mai amanuntit ca Avva Sisoe a vazut in vedenie pe toti cei ce salasluiesc in cer: \"Se povestea despre Avva Sisoe, ca atunci cand era sa se savarseasca, sezand parintii langa dansul, a stralucit fata lui ca soarele. Si le-a zis lor: Iata, Avva Antonie a venit. Si dupa putin, a zis: Iata, ceata prorocilor a venit! Si iarasi fata lui mai mult a stralucit. Si a zis din nou: Iata, ceata apostolilor a venit. Si s-a indoit stralucirea fetei lui. Si se parea ca vorbeste cu cineva; si s-au rugat batranii de el, zicand: Cu cine vorbesti, parinte?
Iar el a zis: Iata, ingerii au venit sa ma ia [...]. Apoi fata sa s-a facut ca soarele si s-au temut toti. El le-a zis lor: Vedeti, Domnul a venit si zice: Aduceti-mi vasul ales al pustiului! Si indata si-a dat duhul\". La moartea lui Daniil Stalpnicul s-a intamplat tot asa, iar un indracit pe care-l vindecase a strigat cu glas mare inaintea multimii adunate, spunand: \"Mare bucurie e acum in cer! Caci au venit sfintii ingeri sa-l ia cu ei pe sfant, si inca si aleasa multime stralucita de proroci si de apostoli, de mucenici si de sfinti\".
Sfantul Grigorie cel Mare povesteste ca ruda sa Tarsi-Ua, in ceasul mortii, pe cand erau adunati in jurul patului ei multi oameni, barbati si femei, \"deodata, privind in sus, l-a vazut venind pe Iisus si a inceput sa le strige celor din jur: \"Dati-va la o parte! Dati-va la o parte! Vine Iisus!\" Si pe cand sta cu privirea atintita catre Cel numai de ea vazut, sfantul ei suflet a iesit din trup\". Acelasi Sfant Parinte spune ca o oarecare fecioara Muza, mai inainte de iesirea sufletului, \"a vazut-o [...] pe Preacurata Maica Domnului venind la ea. Atunci ea a inceput a zice cu glas lin catre cea care o chema pe ea: Iata, vin, Doamna, iata vin! Si cu acest cuvant si-a dat sufletul in mainile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu\".
Tot el relateaza istoria staretului Stefan care, pe cand sta sa moara, i-a vazut in vedenie pe sfintii apostoli: \"si a inceput sa strige cu mare bucurie: Bine-ati venit, stapanii mei! Bine-ati venit! Cum de-ati binevoit sa veniti la un rob netrebnic ca mine?! Vin, indata vin. Va multumesc, va multumesc! Si spunand de mai multe ori aceste cuvinte, fratii care-1 inconjurau l-au intrebat cu cine vorbeste. Iar el, miran-du-se, le-a raspuns: Oare nu vedeti ca sfintii apostoli au venit impreuna aici?! Nu-i vedeti pe preafericitii Petru si Pa-vel, primii intre apostoli? Si iarasi intorcandu-se spre aceia, zicea: Iata, vin! Iata, vin! Spunand aceste cuvinte, isi dadu duhul, dand astfel marturie ca intr-adevar ii vazuse pe cei pe care indata i-a si urmat\"18. Ni se spune de asemenea despre monahia Galla, care, putin inainte de moarte, \"l-a vazut pe fericitul apostol Petru stand inaintea patului ei. Atunci, iara sa se teama, cu indrazneala iubirii, plina de bucurie, i-a zis: Ce-i, doamne al meu? Iertate mi-au fost pacatele mele? Iar el, cu chipul plin de bunatate, a incuviintat, facand semn cu capul si zicandu-i: Iertate sunt. Vino!\"
Tot Sfantul Grigorie cel Mare spune ca \"se intampla de multe ori cu cei drepti ca la moartea lor li se arata sfintii inainte-mergatori\", pentru a-i mangaia . Astfel, episcopului Probus, in clipa mortii, i s-au aratat sfintii mucenici Iuvenal si Elefterie. Iar Sfantului Macarie, cu noua zile mai inainte de moartea sa, pe cand zacea in pat slabit de boala, i se aratara doi sfinti. \"Si cum gandea el in sine la plecarea sa, la sederea inaintea lui Dumnezeu, la judecata ce se va rosti si la locul unde va fi aruncat, a vazuti doi sfinti, plini de slava si cinste, cu fetele stralucind de bucurie. Cand i-a vazut batranul, a tacut o vreme, iar unul dintre ei i-a zis: Stii cine sunt eu? Si privindu-l, nu-l ve-i dea cine este din pricina stralucirii si slavei in care erau. Dupa un timp, i-a spus celui care-i vorbise:
Socotesc, parinte, ca esti Avva Antonie. Si Avva Antonie i-a zis atunci: Dar acesta stii cine este? Si iar a tacut batranul, caci niciodata nu se grabea sa raspunda. Antonie i-a spus: Acesta este; fratele nostru Pahomie, parintele monahilor din Tabenise, si am fost trimisi sa te chemam la noi; de-acum fa cele ce gandesti, ca mai sunt noua zile, dupa care vei lepada acest vesmant de piele si te vei salaslui alaturi de noi. Ridica-ti ochii si vezi locul gatit tie spre primirea bucuriei si intrarea in odihna. Si zicand acestea, sfintii s-au departat de el\". La randul sau, Sfantul Daniil Stalpnicul \"s-a invrednicit cu trei zile mai inainte de adormirea sa de vederea tuturor sfintilor care in veac
au bineplacut lui Dumnezeu\".
Daca aceste aparitii sunt cu totul exceptionale, aparitiile ingerilor si ale demonilor sunt foarte comune si de ele au parte toti muribunzii. De indata de sufletul incepe sa se desprinda de trup, \"incepe sa zareasca lumea spirituala, pe care trupul il impiedica s-o vada. Cand omul moare, i se infatiseaza mai intai lumea fapturilor spirituale care-l inconjoara, cea a ingerilor si a demonilor. Sunt persoane care, din mila si cu harul lui Dumnezeu, se invrednicesc din timpul vietii,. de o asemenea vedere spirituala, cum sunt angelofaniile. La moarte insa, toti oamenii au parte in mod firesc de ea\".
Multe texte patristice afirma ca in clipa in care sufletul se desparte de trup, in preajma omului sosesc ingeri, ca sa ia sufletul si sa-l duca in cealalta lume, dar vin si demoni, care incearca sa-l rapeasca. Cat priveste pe cei dintai, l-am auzit mai inainte pe Avva Sisoe spunand: \"Iata, vin ingerii sa ma ia!\". Iar Sfantul Grigorie de Nazianz, in cuvantul rostit la moartea Sfantului Vasile cel Mare, spune: \"Sfantul barbat sta intins, ajuns la ultima suflare, iar cetele de sus, spre care de multa vreme isi atintise privirile, il chemau la ele\". Cand Sfantul Macarie sta sa-si dea duhul, un inger vine \"insotit de multime de cete ale celor netrupesti si-i spune: Grabeste-te de iesi; toti stau si te-asteapta. Atunci batranul a spus: Stapane Doamne Iisuse, Cel iubit de sufletul meu, primeste duhul meu. Si astfel a adormit in Domnul\". Cand Avva Pafnutie era aproape de moarte, \"un inger i-a stat inainte si i-a spus: \"Vino acum si tu, fericite, in lacasurile cele vesnice ale lui Dumnezeu. Caci au sosit prorocii, ca sa te primeasca in cetele lor\".
Potrivit Parintilor, in clipa mortii pot veni multi ingeri, insa doi nu lipsesc niciodata. Unul e cel care insoteste si calauzeste sufletul pe calea neumblata, ingerul \"psihopomp\" sau \"psihagog\". Celalalt este ingerul pazitor. \"Potrivit invataturii Bisericii, el sta la capataiul nostru in ceasul mortii, ca sa ia cu sine sufletul [...]. Si indata ce sufletul iese din trup, ingerul nostru pazitor se face vazut, si-l cunoastem.\" Acesti doi ingeri sunt pomeniti in multe texte. Un monah ortodox rus, care a trait in secolul al XlX-lea si a avut in tineretea sa \"o experienta limita\" , istoriseste urmatoarele: \"Doi ingeri au aparut langa mine, stand de-o parte si de alta; nu stiu cum, dar pe unul l-am recunoscut a fi ingerul meu pazitor, insa nu stiam cine este celalalt\"
; mai tarziu, a aflat de la un pelerin evlavios ca acela era \"ingerul care te intampina pe pragul mortii\". Acesti doi ingeri sunt pomeniti si in Viata Sfantului Salvius, scrisa de Sfantul Grigorie de Tours, si in istoria despre Sfanta Teodora, pe care o aflam in Viata Sfantului Vasile cel Nou: \"Deodata am vazut doi ingeri ai lui Dumnezeu, luminati si foarte frumosi, care au venit la mine cu fata vesela. Chipurile lor erau luminoase, privirea, plina de iubire, perii capului albi ca zapada, stralucind ca aurul, hainele lor erau ca fulgerul si incinsi crucis cu braie de aur\".
Parintii spun ca si diavolii vin la capataiul celui ce sta sa moara. Astfel, Sfantul Grigorie cel Mare scrie ca un om foarte bogat si \"la fel de plin de vicii ca de averi\", \"pe pragul mortii, chiar in clipa cand sa-si dea duhul, a deschis ochii si a vazut sezand in fata lui duhuri hidoase si intunecate, care incercau cu toata puterea sa-l insface in temnitele iadului\". Sfanta Teodora istoriseste ea insasi:
\"Atunci cand m-am apropiat de sfarsitul vietii mele si a sosit ceasul despartirii sufletului meu de trup, am vazut o multime mare de arapi stand imprejurul patului meu. Fetele lor schimonosite erau negre ca funinginea, ca taciunele si ca smoala; ochii lor, ca niste carbuni invapaiati de foc si infatisarea lor era grozav de urata, ca gheena focului. Aceia faceau o mare tulburare si galceava. Unii rageau ca dobitoacele, racneau ca fiarele salbatice, altii latrau ca niste caini sau urlau ca lupii [...]. Toti iutindu-se asupra mea, se repezeau scrasnind din dinti, vrand sa ma inghita. Acele duhuri rele si uracioase se pregateau [...] asteptand parca sa vina oarecare judecator [...]. Atunci, sarmanul meu suflet a fost cuprins de mare frica si cutremur.
Astfel, fiind muncita eu de relele acelea, desi imi era destula amaraciunea mortii, acea infricosata vedere a acelor groaznici arapi, mi-a fost asemenea unei alte morti, inca si mai cumplita. Intor-candu-mi ochii incoace si incolo, ca sa nu mai vad infricosatele lor fete si sa nu mai aud glasurile lor infernale, nu puteam scapa cu nici un chip de ei\". O amintire de asemenea aparitii se face si in Canonul de rugaciune catre Maica Domnului mai inainte de ceasul mortii, in care i se cere sa ne izbaveasca in ceasul mortii de \"cumplitii draci si de groaznica lor vedere\", cand va fi sa mergem \"prin locuri intunecate, pline de draci cumpliti\". La fel citim si in Canonul de rugaciune catre ingerul pazitor.
\"Pentru milostivirea milei si pentru multa multime a iubirii de oameni, sa ma acoperi pe mine cu acoperamantul aripilor tale cand voi iesi din trup, pazitorul meu, ca sa nu vad fetele cele urate ale diavolilor\"; sau: \"De-a dreapta sufletului meu celui ticalos sa te vad stand, luminat si bland, pe tine, ajutatorul si folositorul meu, cand va iesi din mine cu anevoie sufletul meu, si izgonind pe amarii vrajmasi care cauta sa ma apuce\"; \"infruntarea si rusinea sa acopere fetele vrajmasilor cele intunecate si intinate, cand se va desparti de trup sufletul meu cel smerit, si sa-l acoperi [...] cu aripile tale cele luminate si preasfinte\".
Privind la cei pe care nicicand nu i-a vazut, sufletul se infricoseaza cu atat mai mult cu cat e mai intinat de pacate. Si nu doar de diavolii cei fiorosi se teme, ci si de ingeri se cutremura sufletul pacatos. Si se intristeaza atunci intelegand ca au venit sa-l ia si sa-l desparta de trup si de lume. Vorbind despre clipa aceasta, Sfantul Macarie Egipteanul spune: \"Dupa cum atunci cand imparatul lumesc trimite ostasi sa prinda pe vreunul si sa-l aduca la el, acela nevoind se infioara de frica si tremura in fata celor ce-1 silesc sa porneasca la drum, tot asa se intampla atunci cand sunt trimisi ingerii sa ia sufletul, fie al celui drept, fie al celui pacatos; sufletul se infioara si tremura in fata ingerilor celor infricosatori si neinduplecati\". La randul sau, Sfantul Ioan Gura de Aur vorbeste de multe ori de frica pe care o isca vederea ingerilor in clipa mortii. El spune ca, vazandu-i, omul este \"cu totul uluit\".
Venirea lor umple de groaza, pentru ca e semn ca vor fi dusi la judecata inaintea lui Hristos: \"Va veni negresit peste noi frica aceasta, cand vom fi scosi din lume. Ca si intemnitatul sufera mai mult cand e scos din inchisoare si dus inaintea judecatii; atunci mai cu seama tremura, cand este aproape de scaunul de judecata, cand trebuie sa de socoteala de faptele sale. Aceasta e pricina ca poti auzi pe multi spunand ca oamenii pe patul de moarte sunt cuprinsi de frica si au vedenii infricosate, a caror vedere n-o pot suferi; ca se zvarcolesc cu multa furie in patul in care zac si se uita cu ochi ingroziti la cei de fata, deoarece sufletul lor, ghemuindu-se, amana despartirea de trup, neputand suferi vederea ingerilor care se apropie.
Si iarasi spune: \"Daca ne sperie vederea unor oameni, ce spaima nu ne va cuprinde la vederea ingerilor amenintatori si a puterilor ceresti neinduratoare, cand se apropie de noi ca sa ne scoata din trup si din aceasta viata?\" Sfantul Parinte vorbeste aici asa desigur spre zidirea pastoritilor sai, ca sa-i faca sa se gateasca de moarte, parasind iubirea lumii si purtand grija de suflet, pentru a sta in curatie inaintea \"infricosatorului scaun de judecata al lui Hristos\". Din multe alte texte vedem insa ca ingerii nu vin doar ca sa ia sufletul, ci si ca sa-l sprijine si sa-l intareasca pe om in ceasul mortii. Asa, de pilda, din Viata Sfintei Sinclitichia, aflam ca mai inainte de a muri, \"au venit ingerii s-o mangaie\".
De la Beda Venerabilul aflam ca vin deopotriva ingeri si diavoli si-i pun omului inainte toate faptele, bune ori rele, savarsite in viata, ce si le vede fiecare om in ceasul mortii, cum s-a spus. Se prefigureaza aici cercetarea amanuntita la care va fi supus sufletul in timpul trecerii prin vamile vazduhului: \"Putin mai inainte - istoriseste unul intors din portile mortii -, intrara in casa doi tineri foarte placuti la chip, care s-au asezat langa mine, unul la cap, si altul la picioare. Unul dintre ei mi-a intins o carte minunat de frumoasa, foarte mititica, si m-a indemnat s-o citesc. Acolo erau insemnate toate lucrurile bune pe care le facusem in viata mea, si erau foarte putine si nedesavarsite.
Ei si-au luat cartea inapoi si au ramas langa mine, fara sa scoata nici o vorba. Apoi, dintr-o data, se ivi o ceata de duhuri rele, cu chipuri negre si hidoase; impresurara casa si multi dintre ei navalira inlauntru, asezandu-se si umpland tot locul. Atunci, unul mai negru, care sta in fata si parea sa le fie conducator, a poruncit uneia dintre brute, iar aceasta mi-a pus inainte un cartoi terfelogit, gros si foarte greu de urnit. Pe masura ce citeam, vedeam cu groaza ca toate relele facute fie cu fapta, fie cu cuvantul, inca si numai cu gandul, pana si cel mai mic si neinsemnat, erau acolo scrijelite cu literele groase si intunecate. Capetenia a spus atunci celor doi tineri stralucitori, imbracati in alb: De ce mai stati aici? Vedeti bine ca de-acum al nostru este! Iar aceia raspunsera: Asa este!\"
Inca si alte lucruri neobisnuite i se intampla omului la vremea mortii. Aude sunete si zgomote ciudate, pe care uneori le-aud si cei din preajma lui, caci, dupa cum spun Parintii, diavolii, venind, fac totdeauna mare larma, si chiar ivirea pe neasteptate a ingerilor si sfintilor isca o rumoare ca de multime\".
Se aud uneori si cantari minunate, pe drept numite \"ingeresti\" sau \"ceresti\" de cei ce le asculta. Sfantul Grigorie cel Mare spune ca \"adesea, cand sufletele celor alesi ies din trup, obisnuiesc sa se inalte cantece de slava\". El istoriseste despre un anume Servulus care, simtind ca i se apropie ceasul mortii, i-a indemnat pe pelerinii gazduiti de el sa se ridice si sa cante impreuna psalmi, in asteptarea sfarsitului. Si cum cantau ei impreuna, dintr-o data el se opri din cantare, strigand: Taceti! Nu auziti oare cat de mari laude rasuna in cer? Si in timp ce-si atintea urechea inimii la vocile ceresti pe care le auzea inlauntrul lui, sfantul sau suflet s-a desprins de trup\". Sfantul Parinte relateaza si istoria monahiei Romula, la a carei chilie, in ceasul mortii, au venit \"doua coruri de cantareti de psalmi [...] barbatii cantau psalmii, iar femeile dadeau raspunsurile. Si-n vreme ce se savarsea aceasta slujba cereasca de inmormantare, sfantul ei suflet s-a desprins din legaturile trupul si a fost condus la cer.
Si pe masura ce se inaltau, cantarea; lor se auzea din ce in ce mai stins, pana cand, in cele din urma, a incetat\". Iar cele care o vegheau au marturisit ca le-au auzit si ele. Fericitul Teodoret al Cirului spune ca Sfantul Teodor s-a \"mutat la cer in cantari ingeresti\".
Se intampla, de asemenea, ca muribunzii sa vada o minunata lumina. In lumina stralucitoare se arata Iisus, Maica Sa, apostolii si sfintii. Ingerii care vin in preajma celui ce sta sa moara sunt si ei orbitor de luminosi, dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur. Dar se intampla ca si venirea diavolilor sa fie insotita de lumina caci, dupa cum spune Sfanta Scriptura si dupa cum marturisesc sfintii, ei se pot \"preface in ingeri al luminii\" ( cf. 2 Cor. 11, 14), pentru a-l insela pe om.
Primejdia inselarii
Toate aceste vedenii si glasuri neobisnuite pot fi prilej de inselare. Exista pe de o parte in mod real imagini false create de delir sau halucinatii ale muribundului, cauzate de starea de boala, sau proiectii ale dorintelor si temerilor sale. Pe de alta parte, cel care, dupa cuvantul Scripturii, nu stie \"sa deosebeasca duhurile\" (1 Cor. 12, 10) si da crezare oricarui duh, fara sa \"ispiteasca\" daca este ori nu de la Dumnezeu (cf. 1 In. 4, 1), poate sa ia de buna si sfanta o aparitie demonica. Parintii spun ca ingerii li se infatiseaza intotdeauna oamenilor cu acelasi chip si asa cum sunt; diavolii, dimpotriva, isi schimba chipul si iau tot felul de alte infatisari, ca sa-l insele pe om, mai cu seama pe pragul mortii, cand mai e o clipa stapan pe soarta sa. Facandu-l in chip viclean sa creada ca e sortit raiului si ca nu are a se teme de judecata lui Dumnezeu, ii rapeste cel din urma prilej de cainta.
Asa stand lucrurile, istorisirile legate de experiente limita, asa cum ne sunt infatisate de unele carti recente, trebuie privite cu multa prudenta si discernamant, atat cat priveste faptul in sine, cat si concluziile la care se poate ajunge.
Jean Claude Larchet
mda, virsta de pensionare o sa fie ridicata la 460 de ani...
vorbind serios,au fost descoperite mai multe gene implicate in imbatranire /intinerire si se vor mai descoperi.E un proces mai complex la om.Toti geneticienii sunt de acord ca atunci cand un medicament antiimbatranire eficient va fi pus la punct ,acesta va consta intr-un cocktail biochimic cu multi activatori si inhibitori ai multor gene....probabil va mai dura mai mult de 15 ani pana atunci.Intre timp companiile farmaceutice vor profita de acest miraj din mintea oamenilor si vor face multi bani din vanzarea de medicamente ce vor actiona ba pe gena asta daf2 de ex.,ba pe telomeraza cum e TA-65-ul care a aparut de ceva vreme...si tota asa.poate vor si inventa gene a caror mutatie pe cale medicamentoasa va fi ultramiraculoasa pe viermi sau amibe iar prostii vor scoate anual sute si mii de dolari din buzunar in speranata ca vor trai vesnic.
scrie cumva pe genele noastre ce rol are ? Pe bune. Ca sa afli rolul unei gene trebuie sa o alterezi si sa vezi ce se intampla, daca iti cade o unghie, inseamna ca acea gena se ocupa cu sanatatea acei unghii, samd. Deci viermisorul respectiv nu are atiti cromozoni ca si omul, deci mai putine gene de experimentat.
si daca imi creste pe viermisor.... o unghie... medicamentul o sa imi dea si o garantie ca nevasta-mea cu 300 de ani mai tanara va fi multumita si satisfacuta ???
scrie cumva pe genele noastre ce rol are ?
Nu \"are\" , \"au\" ca ele e mai multe!
Iti dai seama ca o sa fie multi cobai la medicamentul asta... oricum nu este nici 1% sanse sa apara in 15 ani la vanzare
Pentru detalii, lista de publicatii a cercetatoarei este la adresa kenyonlab.ucsf.edu/html/publications.html
Nu vad legatura cu religiozitatea, de ce s-au aprins asa tare religiosii. Ei ar vrea sa nu existe nici un medicament, si sa poti muri la 7 ani de pneumonie? Poate maine scriu si eu \"Efectul halucinogen al tamaii si busuiocului\" si dupa aia sa vazi cum se interzic de catre statul laic cele doua ingrediente. Ei ar vrea sa poata controla ce se poate si ce nu se poate cerceta, astfel incat sa aiba putere.
C. Elegantis e numele \"viermisorului\" care e un organism foarte studiat, pentru ca e simplu de inteles cum functioneaza si are generatia mica.
Mai Dan Istratie, ai pus un titlu la fel de prost ca si tine.
Au spus nişte teoreticieni cum că nu se poate omul mântui; dacă va vrea Dumnezeu, îl va mântui, dacă nu,e imposibil. Şi toate acestea independent de nevoinţele omului. Calvinism, nu altceva, dar principalul e că nici să tinzi spre mântuire nu are sens, de vreme ce nu te poţi mântui. Păcătuieşte, frate al meu, cât îţi pofteşte sufletul – vei fi pe plac sau nu, nu depinde de tine.Numai că nu, tocmai că nu este deloc aşa. Da, fără ajutorul lui Dumnezeu,nimeni nu se poate mântui. Însuşi Mântuitorul le-a spus aceasta ucenicilor, ce să ne mai frământăm zadarnic minţile. Dar ajutorul Domnului se adaugă la râvna omului, la munca şi la străduinţele lui. Cum marele ierarh Ioan Gură de Aur spunea că tu trebuie să aduci tot ce e al tău, iar ce nu ajunge, va împlini Dumnezeu! Şi pentru că râvnă nu este, ne mântuim cu necazuri şi boli.
Cumpătare trebuie, cumpătare în toate.
Boala boarfelor, consumismul, iată povara satanică ce stăruie asupra oamenilor. Toate sunt puse în slujba agoniselii şi nu mai au capăt. Am început povestirea mea cu prima viziune, cum se prăbuşeau oamenii în iad,ce-i trăgea pe ei încolo. Ce înseamnă aceasta? Că nu trebuie să ai nici maşină,nici casă, nici mobilă?Cu vreo doi ani în urmă, au venit la mine, pentru rugăciuni, două familii de ruşi care au fugit din Georgia. M-a uimit evadarea lor, felul cum s-au petrecut toate.Era deja imposibil de plecat. Toţi cei care voiau s-o facă legal, adică să respecte toate formalităţile, ca să aibă posibilitatea să-şi ia cu ei tot ce-au agonisit, maşini şi ce mai aveau de preţ, fie la hotarul ţării, fie în drum spre el, au fost jefuiţi şi supuşi violenţelor, iar în unele cazuri – omorâţi. Vizitatorii mei au judecat cu înţelepciune: „Domnul a dat, Domnul a luat, noi să supravieţuim, celelalte ni se vor adăuga“. Aşa cum erau îmbrăcaţi s-au urcat în maşini, şi-au luat doar haine călduroase în portbagaj şi au fugit. Dumnezeu, cu purtarea Lui de grijă, le-a dat atunci şi locuinţe, şi maşinile şi le-au legalizat, aşa a fost să fie.Iată, aşa stau lucrurile cu ataşamentul faţă de obiecte.
Unul le salvează fără a se mai gândi la propria siguranţă, cum altfel, doar toată viaţa a muncit pentru ele.Pentru altul, ele sunt nişte mijloace, nu un scop în sine. De aceea, un asemenea om cu o asemenea atitudine faţă de lucruri nu se va orienta niciodată la ceea ce se cheamă „demnitate”.
Iată o mentalitate potrivită, mai ales pentru vremurile noastre. Nu trebuie să adunaţi lucruri a căror însemnătate nu vă e clară sau de care vă puteţi lipsi. Vi le procuraţi doar pentru că toţi le au.Nu e bine aşa. Mulţumiţi-vă cu ceea ce e absolut necesar, nu foarte scump, ci simplu şi trainic. Aceasta se referă îndeosebi la haine şi la hainele călduroase,de iarnă. Principiul este acesta – să fie trainice, din fibre naturale şi să ţină cald.
Foarte atenţi trebuie să fim cu aparatele electronice. Acestea, din aşa-zişi prieteni, într-o clipă se pot transforma în duşmani nemiloşi; orice receptor este în acelaşi timp şi un emiţător. Nu o singură dată am discutat despre aceasta cu oameni competenţi. Aceasta priveşte îndeosebi televizorul. Această „minune” acivilizaţiei iscă mari bătălii în jurul său. E vorba, cred, nu atât de televizor, cât de întrebuinţarea lui.Pe de o parte, oamenii timpului nostru au un surplus de comunicare cu oamenii,iar pe de altă parte, oricât ar părea de straniu, simt lipsa comunicării. Şi iată din ce cauză: comunicarea, ca, de altfel, tot ce face omul zilelor noastre, se produce în fugă.
Comunicare; are loc fie la serviciu, fie pe drum, când omul e într-o dispoziţie nu tocmai paşnică – e neliniştit, obosit. Lipseşte atmosfera necesară pentru o comunicare liniştită.Omul zilelor noastre are o cantitate imensă de timp în plus; nu greşesc, pentru că„liber” înseamnă „în plus”. Şi aşa în toate: în ceea ce ţine de hrană, de haine, de locuinţă. Peste tot, ceea ce este în plus este dăunător pentru suflet. Dar cel mai mare pericol constă în timpul de prisos, pentru că însăşi apariţia timpului liber este o mărturie a lipsei vieţii duhovniceşti şi a unui mare răsfăţ în viaţa de zi cu zi. In contul a ce apare timpul liber? În contul lucrului? Nu, orice altceva, numai nu lucrul va rămâne pe ultimul loc. Despre oamenii decăzuţi, desigur, nu vreau să vorbesc, despre alcoolici şi narcomani. Tema aceasta, chiar dacă se înrudeşte cu a noastră, e totuşi diferită de ea.
Deci, pentru omul societăţii contemporane, lucrul se află pe primul loc. Mai mult decât atât, chiar şi credincioşii, primăvara, se ocupă de lucrările pământului şi în zilele de duminică şi în săptămâna Patimilor şi în săptămâna Luminată; se produce un fel de nivelare, un fel de mitocănie generală. înseamnă că nu e timp de pierdut. Mai mult decât atât, toţi, literalmente, suferă din cauza lipsei de timp.Dar, totuşi, acest timp liber există şi încă e foarte mult, însă de unde se ia?Acesta e timpul care trebuie folosit pentru lucrările duhovniceşti – fie rugăciune,fie lecturi duhovniceşti – şi pentru comunicarea duhovnicească, folositoare pentru suflet.
Numai că timpul acesta se foloseşte numai pentru distracţii.
Aşa l-aînvăţat satana pe om să-şi organizeze viaţa, ca din ea să lipsească cu desăvârşire timpul de liniştire, de cugetare asupra celor ce s-au întâmplat peste zi, pe parcursul săptămânii, a lunii. Toate acestea sunt înlocuite de distracţii.Iar în acest sistem de distracţii televizorul îşi are locul său de onoare, privilegiat.Cea mai mare parte a timpului liber el o „înghite”, acest idol al civilizaţiei contemporane. Iar eu aş zice că e un tiran înfricoşător şi un despot care ţine sub dominaţia sa cea mai mare parte a omenirii, aflată într-o robie nemaivăzută,pentru că robii îşi simt situaţia înjositoare în care au nimerit, căci au ajuns la aceasta fiind forţaţi. Iar aceasta e o robie benevolă şi, la prima vedere, chiar plăcută. Şi doar roadele amare ale desacralizării, ale cruzimii şi desfrâului dovedesc că şi în acest caz, ca în orice altă robie, de câştigat are doar stăpânul.
De cate ori a incercat satana s-o faca generala,atotcuprinzatoare, s-a ciocnit de fiecare data de demascarea amenintatoare a Bisericii. Dar pentru duhurile intunericului cea mai groaznica este demascarea,scoaterea la lumina. Precum hotul se furiseaza in intuneric, fiindu-i frica de lumina, asa si invaziile dracesti sunt mai eficiente si mai ispititoare cand lipseste lumina adevarului. Lumea e in intunericul placerilor unei duzini de tari“dezvoltate”, pe care vrajmasul le-a ales ca sprijin in misiunea de innebunire a intregii lumi.
Arma principala in aceasta afacere este lozinca libertatii.
Cat sangea fost varsat in revolutii si rasturnari de putere, in actiuni sociale si pseudoreligioase, rafuieli politice si mistice pe altarul diavolului “libertate”! Acesta este el, diavolul rasculat si invins, zidirea care a vrut sa ia locul Creatorului-acesta este cel mai de seama iubitor de libertate. Si “libertatea” lui nu e capacitatea daruita omului de a fi desavarsit in virtuti. Nu, “libertatea” lui sunt cele mai grele lanturi, al caror scop e ca, lipsindu-l pe om de orice posibilitate de a alege intre bine si rau, sa-i lase liber doar drumul spre iad. (…) Esenta acestei miscari e sa faca drum, intai de toate pentru tineri, catre satan.Observati, parinte, un drum intr-un singur sens. Incearca sa te opui: imediat vei fi stopat.
Biserica Ortodoxa – ea nu-i lasa pe toti sa doarma linistit. Toti catolicii sunt gata pentru orice, ei primesc civilizatia draceasca, “progresul”. Sustinand sionismul, ei spun, de fapt, “da” venirii lui Antihrist.Si am vazut eu cate incercari face raul mondial pentru a pata Sfanta Biserica,preacurat Trupul lui Hristos! Intai de toate o vor defaima in toate ziarele, la radiosi televiziune. Iudei cu nume slave vor defaima in fel si chip clerul si pe crestini,isi vor bate joc de randuieli, de posturi, de modul de viata, de tot ceea ce a fost intotdeauna baza viabilitatii poporului.
Chiar in Biserica, in mediul duhovnicesc vor patrunde mii si mii de distrugatori catoliciti ai Ortodoxiei. Aparent evlaviosi,duhul lor e altul, strain, si poporul va parasi lacasurile lor. Vor sta restaurate si proaspat construite, dar pustii. Unde va straluci luminita adevaratei sfintenii si credinciosiei duhului credintei stramosesti? Dar cine cauta gaseste. Nimeni nu se va putea indreptati spunand: “Doamne, am cautat dar n-am gasit!”
In intunericul necredintei si al ateismului, pe tot pamantul ard luminitele adevarului.Si vor fi prigonitii si stramtorati dreptii slujitori şi supuşi hulelor de tot felul. Slugile diavolului nu se vor sfii nici să ucidă, dacă va îngădui Dumnezeu unui cuvios să primească cununa mucenicească. Mulţi vor fi ei, drepţii mucenici ai timpului de pe urmă! Dar cei de duh străin îşi vor aştepta conducătorul, pe antihrist. Şi lor însă li se va mai oferi posibilitatea de a se salva, adică să-şi dea seama cine este el, numai căputerea şi banii le vor închide multora ochii. Cumplite vremuri!
Dar toate încep de la mărunţişuri.
Clerul a încetat să mai poarte hainele cuvenite cinului. De acum şi bărbile rase, după moda catolicilor şi a protestanţilor, nu mai stârnesc mirare.A doua „libertate”, umflată în fel şi chip, e libertatea pervertirii moralităţii. Din păcate, oamenii au primit-o şi ea a devenit o parte organică a zilelor noastre. Desfrânarea nu mai e desfrânare, ci emancipare sexuală (uitaţi-vă cum ascundevrăjmaşul fapta după cuvinte, la prima vedere, frumoase: nu desfrânare, ci sex;nu hoţie, ci expropriere ş.a.m.d.). Coruperea începe la cea mai fragedă vârstă,educând, chipurile, cultura sexelor şi a relaţiilor dintre ele. Vor începe (iar pealocuri aceasta deja se întâmplă) să le arate copiilor corpuri dezgolite, actul sexual în desfăşurare, aprinzând poftele, lăsând aceasta să treacă drept ceva normal.
Cărţile şi televizorul vor fi pline de oameni goi, scene groaznice de desfrânare.Dezgolirea din zilele noastre e doar începutul.
Scopul e mult mai spurcat:grădinile Astartei şi ale lui Baal, unde se împerecheau ameţiţi de băutură şi de droguri sute şi sute de păgâni. Iată acolo, spre închinare dracilor, târăsc lumeal uptătorii pentru libertate.
De cine eşti învins, aceluia îi eşti rob.
De această robie în ambalaj de libertate se lasă ispitiţi oamenii.Dar şi desfrânarea propriu-zisă le pare puţină slugilor întunericului. Ca o manifestare a culmii iubirii de libertate, a descătuşării gândirii, se va servi sodomia şi zoofilia. Propagarea acestei scârboşenii va atinge proporţii de necrezut, poate mai mult chiar decât coruperea sexuală. Cazurile căsătoriilor între homosexuali vor beneficia de tot atâta publicitate ca şi inventarea, pe timpuri, a antibioticelor! Sodomiţii vor apărea peste tot: vor fi artişti, întâi de toate,politicieni, administratori.Păcatul sodomiei va deveni eticheta viitorului apropiat. Deja acum au loc orgiilelor sălbatice, carnavalurile anuale în America.
Toate astea se vor întâmpla şi la noi, într-un chip nu mai puţin respingător. Toţi cei care se vor împotrivi acestei invazii drăceşti vor fi declaraţi potrivnici ai libertăţii altora, înapoiaţi şi persoane antisociale, fiindcă toate statele, în fruntea activităţilor lor, pun nu apărarea moralităţii, ci apărarea libertăţilor drăceşti.Anume drăceşti, pentru că nici acum nu prea întâlneşti o publicaţie ortodoxă,decât cele propriu-zis bisericeşti. Iar la televiziune, arhiereii au acces numai de sărbătorile cele mari. Câte prostii se scriu şi se spun, dar nu e nicio confruntare de idei, puncte de vedere privitor la concepţiile despre lume. Bună libertate, când poţi numai să-ţi baţi joc de sfinţenie! Restul e tabu. Dar şi aceasta s-a început de la fleacuri şi, vai, ce demult. S-a început aceasta odată cu transmiterea şcolilor parohiale în administrarea zemstvelor, a puterii laice.
Şi au mers acolo ateii ca să educe cadre pentru revoluţia din 1917!Tinerii, nimerind sub puterea satanei, din cauza păcatelor săvârşite, ameţiţi de băutură şi droguri, nu vor putea rezista ultimei chemări către iad a ucigaşului dinveac şi îşi vor pune capăt zilelor. Numărul cazurilor de suicid va creşte peste măsură. Şi va creşte într-atât, încât nu va mai trezi mirarea nimănui, ca o consecinţă firească a celor ce se petrec. Cu atât mai mult cu cât numărul celor care suferă de boli înfricoşătoare, ca rezultat al plăcerilor desfrânate sau al necumpătării, va fi atât de mare, iar suferinţele acestora – atât de groaznice, că sinuciderea va părea societăţii ceva de genul unui act caritabil.
Vor ajunge până acolo încât vor propune oamenilor această cale, fapt ce s-ar explica doar într-un singur fel – totul este orientat spre pierderea sufletelor rătăcite.
O altă înfricoşătoare şi drăcească capcană va fi îndemnarea oamenilor către câştiguri, către mărirea veniturilor personale. Această patimă a iubirii de avuţie este păguboasă, ca orice necumpătare. Iar necumpătarea duce la distrugerea naturii, în orice sferă ar fi câştigaţi aceşti bani, şi se reflectă asupra mediuluiînconjurător. A doua parte a acestei capcane constă în folosirea acestor bani, a acestor mijloace. Mai repet încă o dată că acest sistem de viaţă e nemaipomenit de fragil, monstruos de fragil. Deci şi folosirea de către oameni a banilor e supusă acestei fragilităţi.
Ce prezintă, în sine, banii actuali? O înşelare, o fantomă, o iluzie, ca şi acele„minuni” diabolice. Toată tehnica produsă devine ceva semnificativ doar înprezenţa a o mulţime de „dacă“: dacă este combustibil, dacă sunt piese de schimb etc. Pe lângă toate acestea, automobilul modern, în absenţa unor ateliere specializate, nici nu poate fi reparat! înseamnă că, în cazul în care dispare un„dacă”, toate acestea devin o grămadă de metal inutil. Exemplul este de faţă: ce are un ţăran acum mai de preţ – calul şi vaca.Iar mai departe e şi mai şi: cea mai mare parte de bani se păstrează fie la bancă,fie în hârtii de valoare. Vor dispărea aceste bănci, vor da faliment, ca să poată fiîngenuncheaţi oamenii.
Vor dispărea într-o clipită; asemenea repetiţii au mai avutloc şi cu destul succes. Iar întreprinderile se vor stopa din cauza cataclismelor naturale şi a războaielor. Şi cu ce se va alege omul? Cu o groază de lucruri inutile, pentru achiziţionarea cărora s-au cheltuit ani de viaţă, a căror valoare e destul de relativă chiar şi într-o lume mai reuşită, iar într-o lume a catastrofelor e praf, e nimic.Îmi amintesc că femeile mă întrebau: să ai în casă covoare şi cristaluri e păcat sau nu?
Toată Uniunea a grămădit acestea prin case, chiar mai mult decât a avut nevoie. Şi mai departe? Iar acum imaginaţi-vă că se deconectează electricitatea, gazele şi căldura. Pe ce va schimba omul covoarele şi cristalul?Pentru un topor şi o sobă? Dar cine mai are asemenea lucruri? Unul sau doi dintr-o sută, poate.Şi dacă a venit vorba de lucruri, cât de raţional era construită lumea până la nebunia secolelor 19 şi 20. Hainele se făceau trainice, de nădejde. Se depunea efort pentru a le face şi se întâmpla să le rămână şi nepoţilor, într-atât îşi preţuiau oamenii timpul!
Şi timpul, poate de aceasta, le ajungea pentru toate, să dovedească şi la câmp, şi la biserică, şi de sărbători să stea cu rudele la masă.Dar acum? Încălţămintea – pentru un sezon, hainele – pentru două, ei hai, trei!Dar nu mai e timp pentru rugăciune, nici pentru biserică – lasă că mă rog acasă-, nici pentru copii. Din păcate, aceştia cresc fără supraveghere, părinţii doar sunt preocupaţi să câştige bani.În schimb, nu trăim mai rău decât alţii. Dar trăim?!
hai ca vreau sa fac o gluma pe chestia asta ...pastila stiti cind trebuie luata ?va spun eu ...dupa ca obtinet pensia asa o sa ai pensie 400 de ani....mama ce misto....marfa nuuuuu!!!!
Si uite asa incepem sa dam crezare povestilor din biblie! Pacat ca nu mai pot trai inca 15 ani ca sa-mi cumpar o pastila. Oare cat o costa? $1000 ar ajunge? ca nu pot strange mai mult pana atunci daca,prin absurd,voi ajunge sa traiesc pana atunci.
Daca ia Iliescu pastila asta si mai traieste 400 de ani?
Mi-ai luat ideea din pix :)) La base nu ar merge pastila asta, deoarece nu isi face efectul in cazul consumului excesiv de alcool.
Voi nu vedeti ca si in conditiile de acum, tinerii nu-si gasesc de lucru (si) din cauza ca locurile de munca (mai ales cele mai caldute) sunt ocupate de aia de 50-60 de ani? Pai sunteti in stare sa realizati cat de greu si-ar mai gasi de lucru, tinerii debutanti in meserie, cand locurilr alea de munca vor fi ocupate de un numar de vreo10 ori mai mare de persoane decat acum, adica cu persoane cu varste cuprinse in intervalul 50-450 de ani, esantion mereu in crestere?
Pai tocmai asta-i pontul : vor exista numai tineri, indiferent de varsta cronologica ! pastila asta te mentine tanar , daca o inghiti la tinerete, cand inca nu au incput procesele degenerative biologice . Mosii si babele actuale nu vor dori sa mai traiasca inca 400 de ani cu bolile si durerile pe care deja le au, daca acestea nu vor putea fi vindecate de alte ,,pastile minune\".
Îmi amintesc precis ca, atunci când eram adolescent, pe la sfârsitul anilor ´60 am citit în niste reviste medicale de specialitate, despre viitorul medicinei si despre viitoarele descoperiri.
În articol, numeroase somitati internationale din acel timp, în domeniul medicinei, erau convinsi ca maximum pâna în anul 2000, se va gasi leacul pentru toate tipurile de cancer(pe lânga alte boli necrutatoare), iar cancerul va fi tratat ca si o...gripa simpla !.
Suntem la sfàrsitul anului 2011, iar cancerul, nu numai ca nu s-a eradicat si nu i s-a descoperit un tratament efectiv, dar ataca si omoara oameni cu mai mare forta; a devenit o boala comuna !. Tot cu acea cruzime primitiva, cu chimioterapie, sunt tratati si bolnavii actuali. Dupa ce oamenii respectivi, cheltuie o avere pe medici si se chinuie groaznic, mor sigur ìn 1-4 ani !. Exceptiile sunt foarte putine, iar cancerul recidiveaza cu mai mare forta !. Chiar nu se poate gasi leacul pentru acest cancer, sau unii nu au acest interes ?!.
Asa se dovedeste ca Biblia are dreptate despre viata sfintilor si ca au trait foarte mult.
Intr-o lume in care speranța medie de viața era sub 40 de ani dacă au reușit sa prindă 70 de ani de ex puteai spune ca au trăit foarte mult.
Oricum tu nu mai ai mult.
Mai demonstreaza si ca atlantii au existat, ca doar ei puteau sa inventeze pastila asta ca sa o ia oamenii din vechiul testament.
Da, Biblia spune, intr-adevar, ca anumiti indivizi traiau sute de ani. Daca ai sa citesti insa Biblia, ai sa afli ca indivizii astia nu erau \"sfinti\". Nu exista sfinti, asa cum nu exista un dumnezeu supranatural si miracole. Astea sunt inventiile masinii de facut bani din ignoranta altora creata de religie. Indivizii astia care traiau sute de ani erau de fapt locuitori ai altor planete in universe. Ei ne-au programat genetic sa traim nu mai mult de 120 de ani
DL. ORIGEN TE REFERI LA TANAH NU LA BIBLIE SE TRAIA MAI MULT MULT MAI MULT DE 120 ANI.
Asa este , Gicuta, \"sfintii\" aia au trait numai in biblie, nu in realitate, da' io sint ateu si nu stiu in ce data este sfintul Matusalem...nu-mi spui tu ?
P.S. Ai uitat de Mos Craciun, care este NEMURITOR si, deci, mai atre decit Isus, pt biblia zice ca Isus a murit da' Mos Craciun nu moare ... De ce oare ? Are mai multe pastile miraculoase ?
De ce oare? Ca sa aiba de ce sa se minuneze proshtii...care se mira.
Asa este , Gicuta, \"sfintii\" aia au trait numai in biblie, nu in realitate, da' io sint ateu si nu stiu in ce data este sfintul Matusalem...nu-mi spui tu ?
P.S. Ai uitat de Mos Craciun, care este NEMURITOR si, deci, mai atre decit Isus, pt biblia zice ca Isus a murit da' Mos Craciun nu moare ... De ce oare ? Are mai multe pastile miraculoase ?
Acelasi raspuns ca pentru celalat frate a tau (mama proshtilor este mereu gravida si face mai multi odata): De ce oare? Ca sa aiba de ce sa se minuneze proshtii...care se mira.
Biblia are intotdeauna dreptate.Doar scrie ca la inceput Dumnezeu a facut LUMINA si apoi ....in a treia zi Dumnezeu a facut ..Soarele.Luna,stelele
Mai,Gica,credeam ca voi pensionarii sunteti mai intelepti.Pai,povestea asta cu \"sfintii\" care au trait mult e din Vechiul Testament.Primele cinci carti ale Vechiului Testament sunt luate CUVINT CU CUVINT din ..Tora evreiasca. Pai,tu,pensionar serios te iei dupa minciuni jidovesti ? Vezi,de aia voia Bioc sa va taie si voua 25 % din pensie,a simtit puneti botul.
Pai Vechiul Testament este Torah.
Faptul ca Gica - poate un om cu o exprimare mai simpla, decat majoritatea oamenilor cool-tzi si mult mishtocari ce bantuie pe aceste coclauri evzistice- are credintza lui si indrazneshte sa si-o exprime este foarte laudabil. Sunt foarte putzini, cei care mai cred astzi, cu adevarat in ceva, sau care mai au un ideal. A fi contra curentului, nu a fost niciodata ushor; dar cu mult mai greu este azi, cand totzi idi/otzii ca Guzgan Bolovan, Ilie M(uye), Orifleigm, Mda ( fara cuvinte), care au acces la o rabla de computer conectat la internet si fara a fi in stare sa cearna informatzia adevarata de informatzia-manea, se cred atotcunoscatori si-si fac o datorie din a mushca pe oricine nu este \"la moda\", ca ei. Cu prostul care se crede stapanul informatziei, nu te potzi pune, mai bine-l ocoleshti.
Mai copile, CREDINTA- EGAL- ZERO, mare tupeu pe voi sa nu ganditi critic, pai, daca martianul X din galaxia Y care are credinta-convingerea ca intr-o zi va veni Alba ca Zapada sa-i ajute. Creatua aia are o credinta, ti se pare ca este ceva respectabil sa ai convingeri fara dovezi ? sau este o nebunie la unii pamanteni mai slabuti de cerebel ?
lumina ..poate nu in sens de corpuri ceresti ci in sens de lumina in sine. Sau tu vrei sa spui ca daca nu-ti cumperi veioze in casa..lumina -ca, concept- nu exista oricum si fara ele?
Yoda a trăit 800 de ani şi n-a luat nici o pastilă.
DACA VOM PUTEA TRAI ATÂT DE MULT, ATUNCI CÂT VA TREBUI SA LUCRAM SI CÂND VOM PUTEA IESI LA PENSIE ??!!. LA 499 DE ANI ??!!.
Stati linistiti, caci ati inteles gresit, oamenii vor primi pastila miraculoasa numai dupa ce vor munci 1.000 de ani, pt ca numai daca vor munci 1.000 de ani vor avea dreptul sa primeasca acea pastila, la pachet cu pensia pe 500 de ani.
si ce fac oameni care se vor plicsi de viata. iei o pastila si traiesti 500 de ani, misto. dar daca ajungi la 250 de ani si curge apa din vezica si nevoia din time.
mai se renteaza pastiluta???
nu trebieste.
Exista deja pastile pentru cazul in care te plictisesti.
Dar daca unul de 5-6 ani ia pastila minune ramane asa, creste si se maturizeaza propotional cu timpul alocat, sau creste si imbatraneste la fel de repede, ca aia de acum, in schimb ramanad grosul varstei, adica vreo 400 de ani, maturi?
Am ridicat problema pt. ca ma cam deranjeaza gandul ca batranetea (si procesul de imbatranire) o sa fie de vreo 7 sau 8 ori mai lunga decat in prezent,
eu intru si mai departe in dezbatere, si ma intreb ce se intimpla daca dam pilula la bebelusi ??
Mi frica sa nu apara pastila pe piata cand o sa am vreo 80 de ani cand o sa ma deplasez din camera pana la toaleta doar sustinut de cineva. Nasol sa traiesti apoi inca 400 de ani asa.
Nu iei pastila si gata. Nu cred ca va fi introdusa obligatoriu in meniul nimanui. Probabil pretul va fi prohibitiv.
Pastila va fi obligatorie. Sclavagismul va fi reintrodus. \"iesirea la pensie' la 450 de ani.
Nu v-ati gandit de ce le ia 15 ani ca sa scoata medicamentul? ca sa traiasca si ei pe o minciuna.
Mare grija sa nu puna Basescu mana pe o asa pastila. Sau Becali
Nasol, o sa functioneze numai pentru viermi, nu si pentru vei care muncesc.
Adica pentru viermii uslasi? Ptiu, doamne fereste
Perfect o sa am vreo 34 de ani atunci inca o sa mai arat bine. Hai cu pastila sa ne sparga pupila!
Superbine. Io o sa o iau nu peste 15 ci peste 30 ca sa fiu pensionar :-) mă bazez ca tu care arati bine, si alții ca matale pot sa îmi plătească pensia încă măcar vreo 300 de ani :-)
Dorinta de uslas asistat
da :))