Zece măsuri urgente de inclus pe agenda viitorului guvern

Bugetul, primul pe listă
 
Prioritatea zero este adoptarea bugetului de stat. Documentul „trebuie să ţină cont de angajamentele României faţă de instituţiile financiare internaţionale, pe baza cărora putem beneficia de finanţarea externă”, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Este vorba de „proba de foc” a celor trei legi: a salarizării unice, a sistemului de pensii şi a res pon sabilităţii fiscale.

În opinia lui Adrian Izvoranu, secretarul general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), bugetul public trebuie să se bazeze „pe minimizarea cheltuielilor şi maximizarea investiţiilor publice cu efect multiplicator”.

Restructurarea cheltuielilor din sectorul bugetar este o mare provocare pentru următorul premier, în condiţiile în care se aşteaptă disponibilizarea unui mare număr de angajaţi la stat, fără şanse de a-şi găsi de lucru pe timp de criză.

Premierul în exerciţiu, Emil Boc, nu se grăbeşte să prezinte parlamentului proiectul de buget pentru anul viitor, deşi preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea care permite guvernului demis să înainteze legislativului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi legea responsabilităţii fiscale.

„Cred că e bine să aşteptăm câteva momente să vedem care majoritate îşi asumă acest guvern pentru că bugetul trebuie să fie însoţit de nişte măsuri care să asigure respectarea celor trecute acolo. Probabil că este o chestiune de zile până ce acest buget va îmbrăca o haină oficială”, a spus preşedintele PDL, citat de Mediafax.

Banii de la FMI, o gură de aer pentru economie

Odată adoptat un buget care să respecte condiţiile FMI, autorităţile vor putea negocia ca următoarele tranşe din împrumutul de la Fond şi de la Comisia Europeană să intre cât mai repede în ţară. Dacă aceşti bani vor întârzia prea mult, respectarea ţintei de deficit ar putea fi posibilă doar cu preţul majorării TVA, consideră Dăianu.

În opinia acestuia, o soluţie de finanţare ieftină, însă puţin exploatată până acum, sunt fondurile structurale. „Este singurul mijloc prin care putem compensa crearea de locuri de muncă, în contextul contracţiei sectorului privat”, explică fostul ministru de finanţe.

La rândul său, analistul economic Dragoş Cabat spune că autorităţile trebuie să asigure cofinanţarea pentru fondurile europene şi să simplifice mult procedurile. Problema cofinanţării poate fi rezolvată prin „crearea fon dului de garantare a cofinanţărilor pe care trebuie să le mobilizeze autorităţile locale pentru accesarea fondurilor structurale”, consideră Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
 
Potrivit acestuia, crearea acestui fond este acceptată de FMI pentru a fi introdusă în bugetul pe 2010.

Fără taxă de poluare şi în 2010
 
Prelungirea scutirii de la plata taxei de poluare pentru autovehiculele noi cu capacitate cilindrică de până la 2.000 cmc pentru încă un an este o altă măsură prioritară a noului guvern.

Aceasta ar putea fi înlocuită cu introducerea unei taxe anuale de poluare care să fie achitată de fiecare proprietar de autoturism. Totodată, programul „Rabla” ar trebui să înceapă încă din primele zile ale anului viitor, astfel încât tot mai mulţi români să beneficieze de prima de casare.

În opinia preşedintelui Cartel Alfa, Bogdan Hossu, pe agenda următorului cabinet trebuie să se regăsească şi publicarea hotărârii de guvern privind salariul minim de 705 lei începând cu 1 ianuarie 2010.
 
În plus, trebuie prelungite cu un an, până la sfârşitul lui 2010, două măsuri de protecţie socială: şomajul tehnic şi acordarea ajutorului de şomaj timp de cel puţin 12 luni.

Modernizarea agriculturii nu mai poate fi amânată

Pe lângă acestea, noul guvern va trebui să găsească soluţii pentru finanţarea firmelor, în contextul îngheţului creditării. O măsură necesară este menţinerea cotei de impozitare de 3% pe venitul micro-întreprinderilor.

Totodată, CEC şi Eximbank ar putea face mai mult pentru firme, bunăoară să obţină finanţări speciale de la Banca Europeană de Investiţii sau de la BERD. Astfel, ar putea beneficia şi firmele exportatoare.

Prioritară rămâne şi reglementarea clară a parteneriatului public- privat, urmată de realizarea unor proiecte de infrastructură. Investiţiile publice rămân la ordinea zilei, însă suferă deocamdată din cauza lipsei banilor.
 
Un alt proiect mare care trebuie început este modernizarea agriculturii. Daniel Dăianu spune că fără o bancă specială pentru creditul rural va fi foarte dificilă dezvoltarea sectorului, deoarece băncile comerciale se feresc să crediteze economia de la sate.

El este de părere că România ar trebui să se reorienteze în relaţiile externe către statele asiatice, care reprezintă pieţe mari de desfacere, dar şi oportunităţi de a beneficia de investiţii masive.
 
Dumitru Costin mai adaugă pe lista urgenţelor şi restructurarea sectorului energetic, finanţarea acestuia pentru modernizare şi retehnologizare, „altfel murim”.

Priorităţile noului executiv

1. Adoptarea bugetului de stat
2. Negocierea rapidă cu FMI şi CE pentru deblocarea tranşelor
3. HG privind salariul minim la 705 lei de la 1 ianuarie 2009
4. Scutirea de la plata taxei de poluare pentru autoturismele noi
5. Prelungirea până la finele anului 2010 a măsurilorde protecţie socială a şomerilor
6. Creşterea absorbţiei fondurilor europene
7. Soluţii pentru finanţarea economiei şi investiţiile publice
   
8. Restructurarea sectorului bugetar
   
9. Dezvoltarea economiei rurale şi a agriculturii
   
10. Mai multe parteneriate public-private

ÎN AŞTEPTARE

FMI: „Venim când sunteţi voi gata”

Teodora Vasâlca

Reprezentanţii finanţatorilor externi, dar şi cei ai agenţiilor de rating aşteaptă constituirea unui guvern cât mai repede cu putinţă, pentru a se relua implementarea reformelor economice locale.

Astfel, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Tonny Lybek, a declarat ieri că instituţia financiară este gata să trimită oficiali pentru o nouă misiune la Bucureşti atunci când şi autorităţile locale vor fi pregătite.

„Nu numai FMI, dar nici Comisia Europeană (CE) nu a fixat date pentru următoarele misiuni. Vom fi gata când sunteţi şi voi gata”, a afirmat Lybek, citat de Mediafax. El a precizat că autorităţile au întârziat implementarea anumitor măsuri fiscale convenite în luna august, din anumite motive.

„Ţinta de deficit bugetar stabilită în cadrul programului economic este de 7,3% din PIB şi presupun că autorităţile vor face tot ce este posibil pentru atingerea acestui nivel”, a continuat oficialul FMI.

El a adăugat că FMI încearcă să găsească un echilibru între aducerea deficitului bugetar la un nivel sustenabil, finanţarea acestui dezechilibru la rate rezonabile şi faptul că nu se vrea exacerbarea efectelor crizei prin măsurile implementate.

Noi tranşe, în martie

Atât CE, cât şi FMI au amânat acordarea tranşelor care erau programate pentru finele acestui an, în valoare totală de 2,5 miliarde de euro.

„Tot ceea ce contează pentru acordul cu FMI este ca un guvern puternic să fie învestit în curând. Preşedintele actual a arătat deja că tinde să favorizeze măsurile de reformă convenite cu FMI, ceea ce reprezintă veşti bune pentru perspectivele pe termen mediu ale economiei româneşti”, potrivit ana liştilor ING. În opinia acestora, cel mai probabil, România ar putea obţine două tranşe de la FMI în martie 2010.

La rândul lor, reprezentanţii Standard&Poor’s consideră că formarea rapidă a unui guvern va permite autorităţilor să limiteze derapajele cheltuielilor publice sezoniere şi va asigura atingerea ţintei de deficit pentru 2009.

În opinia agenţiei, executivul trebuie să acorde importanţă măsurilor care vizează reducerea cheltuielilor cu salariile funcţionarilor publici, unei noi reforme în privinţa pensiilor şi stabilirii unei structuri fiscale credibile, dacă vrea să atingă obiectivele de deficit.

STRATEGIE INTEGRATĂ

România trebuie să se bazeze mai mult pe exporturi şi investiţii, nu pe consum
 
Teodora Vasâlca

Statul trebuie să se bazeze, în termeni relativi, mai mult pe investiţii şi export net, şi mai puţin pe consum, consideră Valentin Lazea, economist-şef al BNR. El a precizat că ideile prezentate sunt personale şi nu reprezintă BNR.
 
Oficialul a explicat că preţul pe care România l-a plătit pentru consumul mare a fost deficitul de cont curent mare.

„Pe viitor, creşterea economică a României va trebui să se bazeze, în termeni relativi, mai puţin pe consum - model care s-a dovedit a fi nesustenabil - şi mai mult pe investiţii şi pe export net”, a spus Lazea.

Leul slab, bun pentru exportatori
 
El a subliniat că, pentru ca acest lucru să se întâmple, toate politicile - monetară, fiscală, de pensii şi salarii - vor trebui să conlucreze în sensul limitării creşterii necontrolate a consumului, stimulării economisirii interne şi, pe această cale, a investiţiilor, dar şi stimulării exportului.
 
De pildă, a celui de servicii, gen turism şi transporturi, total neglijat în România. Lazea a menţionat că, pe lângă lipsa infrastructurii, sunt vinovaţi şi proprietarii şi managerii de hoteluri, întrucât aleg să-şi recupereze investiţia în 2-3 ani, în loc de 10 ani, aplicând tarife foarte mari. În plus, hotelierii plătesc personalul foarte prost şi nu investesc în pre gătirea profesională a acestora.
 
În ceea ce priveşte transporturile, România ar trebui să folosească la maximum avantajele căilor navigabile interne, mult mai numeroase decât ale Marii Britanii, reţeaua de cale ferată, care se situează între primele 20 de locuri din lume, dar şi să crească numărul de aeroporturi, potrivit economistului-şef al BNR.
 
Lazea mai consideră că nelăsarea cursului să se aprecieze nominal ar fi de natură să stimuleze exporturile. „Un ajutor dat exporturilor prin nelăsarea aprecierii leului ar fi o politică înţeleaptă”, a afirmat Lazea. Totuşi, un leu puternic ar ajuta, pe termen scurt, la temperarea inflaţiei.
 
La rândul său, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că, cel puţin pentru l 2010, România va depinde de exporturi dacă se ia în considerare scăderea veniturilor bugetare, precum şi o creştere a ratei şomajului. El a atras atenţia că România ar trebui să stabilească nişte măsuri pe termen mediu şi lung.

„Dacă nu luăm măsuri în 2010, este posibil să nu atingem potenţialul pe care România îl merită cu prisosinţă”, a mai spus Anghel.

Portofoliu intern atractiv pentru investitori

Pe de altă parte, creşterea economică a României va fi condusă în continuare de consum, susţinut prin credite externe, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Potrivit acestuia, consumul se orientează în funcţie de „cum sunt presărate” stimulentele în societate. „Cred că se vor reaşeza aceste stimulente pentru reluarea consumului”, a spus Croitoru.
 
România este o ţară mult mai stabilă decât alte state datorită portofoliului diversificat de activităţi pe care îl deţine, ceea ce reprezintă un avantaj în atragerea investitorilor străini, a declarat, la rândul său, preşedintele KTD Invest, Iulian Panait.