Deținuții vor putea comunica online cu "orfanii Justiției"

Deținuții vor putea comunica online cu "orfanii Justiției"

Începând din luna mai, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) va facilita comunicarea prin intermediul internetului dintre condamnați și membrii familiilor lor, prioritate având deținuții care au copii minori, conform directorului Direcției Reintegrare Socială din ANP, Roxana Preda.

Persoanele încarcerate în urma unei sentințe de condamnare, definitivă, vor putea să comunice online cu membrii familiilor lor, a declarat  astăzi directorul Direcției Reintegrare Socială din ANP, Roxana Preda, în cadrul unei dezbateri găzduite la sediul Reprezentanței Comisiei Europene la București. În cadrul dezbaterii, Asociația Alternative Sociale a prezentat studiul „Este nedrept să punem sentințe pe visurile copiilor cu părinți deținuți”  - realizat în cadrul unui proiect de cooperare româno-elvețian – potrivit căruia copiii care au părinții în detenție sunt mai vulnerabili, sunt marginalizați și stigmatizați.

Roxana Preda a precizat că precizat că pentru asigurarea acestui tip de comunicare nu sunt necesare modificări legislative, întrucât acest lucru este prevăzut în Legea 254/2013.

Ne puteți urmări și pe Google News

Totodată, reprezentantul ANP mai arătat că proiectul privind comunicarea online între deținuți și familiile lor a fost deja testat timp de o lună de zile (aprilie) într-un penitenciar de femei și că începând de luna viitoare proiectul va fi extins la nivelul țării.

Camere speciale pentru comunicarea online

Concret, pentru a putea fi funcțional, fiecare penitenciar va trebui să aibă o încăpere care să fie folosită exclusiv pentru comunicarea online, dotată cu aparatura necesară, precum și câte un specialist care să îi îndrume pe deținuți în folosirea computerelor și a Internetului. “Vor fi camere special amenajate și persoane care să îi asiste și să îi ajute tehnic”, a spus Roxana Preda. Conform sursei citate, deocamdată această facilitate va putea fi asigurată doar pentru cei ale căror familii locuiesc departe de localitatea în care se află penitenciarul și prioritate vor avea cei care sunt părinții unor copii minori.  Asistenții sociali din penitenciare vor identifica deținuții aflați în această situație, care vor fi întrebați dacă doresc să comunice online cu familiile lor, iar apoi se va face o evaluare finală a fiecărui caz în parte. În sistemul de detenţie 39% din cei încarceraţi sunt părinţi cu cel puţin un copil, a mai spus reprezentanta ANP. Roxana Preda nu a putut estima o dată până la care acest proiect va putea fi extins la nivelul întregii rețele de închisori și nici o cifră exactă a sumelor necesare implementării proiectului. Sursa citată a precizat că desigur că și ANP va dispune de un buget dar că inițiatorii proiectului se bazează și pe sprijinul extern, pe care l-ar putea primi în acest sens.

16.000 de  “orfani ai Justiției”

Într-una din prezentările în PowerPoint, copiii cu părinți aflați în detenție au fost numiți - neinspirat și de natură a leza actul de înfăptuire a dreptății – ca fiind “orfani ai Justiției”. Conform datelor culese din 34 de penitenciare, există 16.000 de copii care au părinți în închisoare, cei mai mulți părinți deținuți fiind în București - la Jilava și Rahova - Iași și Constanța.

Foto: Texas Observer

Potrivit studiului, copiii care au părinții în detenție sunt mai vulnerabili, marginalizați și stigmatizați. Aceștia au o stimă de sine scăzută, au sentimentul de abandon și prezintă riscul de a deveni delincvenți juvenili, de trei ori mai mare, comparativ cu copiii provenind din familiile în care părinții nu sunt deținuți, a precizat dr. Cătălin Luca, directorul executiv al Asociației Alternative Sociale. Detenţia unui părinte contribuie la creşterea stresului financiar şi la scoaterea copiilor din mediul educaţional, a spus sursa citată. “Condiţiile din penitenciar fac ca familia să nu spună adevărul copiilor şi să nu îi aducă în vizite. Din această cercetare a reieşit că bine pentru sănătatea copilului este ca să i se spună acestuia despre detenţia părintelui, să fie încurajat copilul să menţină legătura cu părintele aflat în detenţie. Ei trebuie să cunoască adevărul” și nu să afle accidental și într-un mod neprietenos de la alte persoane, a explicat Cătălin Luca.

Elena Tudor, de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, a subliniat că în astfel de cazuri adulţii trebuie să îşi asume responsabilitatea că situaţia copilului este una "specială". „Copilului trebuie să i se explice, să cunoască problemele, pentru că aşa poate depăşi mai uşor situaţia grea pe care o are”, a declarat Elena Tudor.

Liliana Preoteasa, iritată : “Poate desființăm școala!”

La dezbatere au fost și opinii contrare, chiar dacă în final a fost un consens general cu privire la găsirea unor soluții pentru a salva acești copii de la stigmatizare. Astfel, subsecretarul de stat în Ministerul Educației, Liliana Preoteasa, a subliniat că în cadrul curriculei școlare sunt prevăzute și educația juridică, educația civică, inclusiv educația economică și chiar de la nivelul învățământului primar. Dar Ioana Avădani, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent, a subliniat faptul că acest lucru nu e suficient, deoarece, în lucrul cu liceenii, a constatat că aceștia nu au bagajul necesar de cunoștințe. “Am discutat cu ei despre Constituție și le-am explicat. Din păcate, cu regret o spun, foarte des am primit din partea lor remarca „ne-a plăcut foarte tare, n-a fost ca la școală!””, a explicat Ioana Avădani. Expozeul a fost de natură a stârni iritarea reprezentantului Ministerului Educației. Liliana Preoteasa a izbucnit pe un ton ironic ridicat: “Poate ar fi bine să desființăm școala!”. Apoi a explicat că în curriculă există o prioritizare și că “nu pot încăpea toate în cele 30 de ore, ca să nu încarci prea mult copilul”. “Școala nu mai este singura sursă de informare. (...) Trebuie să ne învățăm copiii cu cun cadru organizat. La școală nu poate fi totul ca pe facebook!”, a precizat Liliana Preoteasa, arătându-se supărată pentru discursul public tot mai prezent în ultimul timp în care “se merge foarte mult către acuze” la adresa Școlii, în ciuda faptului că „Școala a început să se reformeze, a făcut foarte multe eforturi care ar fi bine să fie apreciate”.

Recomandări către poliție, presă, justiție

Ioana Avădani a făcut recomandări îndreptate spre Ministerul Afacerilor Interne, astfel încât poliţiştii care reţin un părinte să nu o facă în prezenţa copilului, să colaboreze cu serviciile sociale şi să se asigure că el rămâne în grija unui adult responsabil.  

Pentru mass-media, Ioana Avădani a recomandat să nu filmeze și să nu fotografieze copiii atunci când le este arestat un părinte. Avădani a mai recomandat ca editorii din mass-media să-și facă mai conștiincios datoria, în sensul de a veghea să nu apară în presă elemente care să ducă la identificarea și stigmatizarea minorilor.

Ministerul Justiției este, de asemenea, îndemnat să includă în rapoartele anuale ale ANP numărul copiilor sub 18 ani care au părinți încarcerați și să amenajeze în penitenciare camere prietenoase în care deținuții să poată fi vizitați de copiii lor.