Un fost deținut politic, Viorel Chirilă, arădeanul care în 1980 a luat cu asalt Ambasada Statelor Unite de la București pentru a scăpa de regimul lui Ceaușescu, a dat statul roman în judecată la CEDO. În 2010, un articol al legii care despăgubea foștii deținuți politici și urmașii acestora a fost declarat neconstituțional, iar Parlamentul nu a făcut nimic pentru a îndrepta legea.

După ce și-a redobândit cetățenia retrasă de comuniști, Chirilă a dat statul în judecată și a cerut despăgubiri câte 1 dolar pentru fiecare membru PCR înregistrat oficial la începutul lui 1989. Din New York, Statele Unite, s-a prezentat la fiecare termen al proceselor care au urmat și a încercat să explice judecătorilor cineva trebuie să plătească pentru anii de închisoare politică pe care i-a indurat în Zarca de la Aiud și la Rahova.

Condamnat a doua oară

După aproape șase ani de procese, Viorel Chirilă (65 de ani) a fost condamnat a doua oară printr-o decizie a Curții Constituționale. Legea de despăgubire morală a foștilor deținuți politici a fost declarată neconstituțională și politicienii nu au mai adus modificări normei pentru a o pune în acord cu legea fundamentală. Ulterior, toate cererile sale au fost respinse. După ce procesul s-a încheiat cu o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cazul lui Viorel Chirlă a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Selecția naturală

După doi ani de așteptări, fostul deținut politic este dezamăgit inclusiv de instanța europeană. „Sunt cetățean american de 30 de ani. Am prezentat cazul meu la CEDO în limba engleză. Consider că nu este normal să primesc răspuns la problemele mele în limba română. Birocrația  românească s-a extins și asupra instituțiilor europene, din păcate. Se urmărește tergiversarea proceselor cu foștii deținuți politici și indirect, rezolvarea problemei prin dispariția noastră naturală. Am rămas o mână de oameni și autoritățile de pretutindeni continuă să-și bată joc de noi”, a declarat pentru „Evenimentul zilei”, Viorel Chirilă.

Protest pe ziduri

În vara lui 1973, la 23 de ani, tânărul inginer constructor Viorel Chirilă a afișat manifeste anticomuniste în locurile publice din Arad. Imediat au început verificările Securității și Miliției. A fost folosit inclusiv un câine polițist pe  urmele celui care, dis-de dimineață, lipea afișe cu mesaje anti-Ceaușescu în centrul orașului.

În noiembrie 1974, după o muncă de Sisif, Securitatea îl aresta pe Chirilă după ce s-a comparat scrisul de pe manifeste cu solicitările a 40.000 de cereri de eliberare pașapoarte.

Condamnt la 5 ani închisoare

În februarie anul următor, tânărul inginer era condamnat de Tribunalul Militar Timișoara la 5 ani închisoare sub acuzarea de propagandă împotriva orânduirii socialiste. După ce a fost condamnat definitv, a fost încarcerat la penitenciarul Aiud, secția Zarca, unde a stat închis până la data grațierii intervenite prin Decretul prezidențial din 6 iulie 1976. Odată pus în libertate a fost urmărit permanent. A pierdut locul de muncă și apartamentul în care locuia din 1966 a fost repartizat unei alte persoane.

Conform dosarului de urmărit de la CNSAS, Viorel Chirilă a fost supravegheat non-stop, inclusiv când mergea cu soția la film și până târziu în noapte. După eliberare, a făcut nenumărate cereri de eliberare a unui pașaport, toate fiind respinse.

Gestul extrem

În 1980, îmbrăcat într-un costum modern și cu o servietă în mână plină de acte și cu un memoriu redactat în engleză, a plecat spre București pentru a intra cu orice preț în Ambasada SUA. În prealabil, trei luni a studiat programul mașinii ambasadorului și de schimb a gărzilor. Avea 20 de secunde la dispoziție pentru a intra în curtea Ambasadei, exact când se  deschidea poarta imobilului. Pe 14 noiembrie 1980a  reușit să intre în curtea ambasadei, dar doi paznici români erau deja pe urmele lui. Un pușcaș marin l-a condus, sub protecție, în clădirea ambasadei de lângă Intercontinental și a cerut, imperativ, gărzii române să părăsească curtea ambasadei.

Datorii inventate

După ore de interviuri și negocieri a primit sprijinul SUA. La un an de la acest incident, a obținut aprobările necesare pentru a părăsi România. „Au urmat o serei întreagă de tracasări. Am avut de achitat o sumedenie de taxe pentru a dovedi că nu am datorii la stat. Presiuni s-au făcut și asupra soției care a fost amenințată că dacă nu plătește 200.000 de lei va face închisoare. „La eliberare apașaportelor ni s-a luat cetățenia română. Am fost forțat să plătesc și 2.000 de lei de persoană pentru renunțarea forțată al cetățenie. Am plecat eu, soția, și cei doi băieți de doi și trei ani fără niciun ban în buzunar”, continuă fostul deținut politic.

După 1989, Viorel Chirilă și-a recuperat cetățenia română, dar nu și demnitatea terfelită în închisorile politice și nimeni nu a plătit pentru mizeriile comuniștilor care i-au distrus tinerețea.