DEZVĂLUIRI EXPLOZIVE. Presupusa întâlnire Florian Coldea-Sebastian Ghiță ar fi avut loc la o zi după DEPUNEREA DENUNȚULUI Elenei Udrea și la cinci de la DEMISIA lui George Maior

Elena Udrea și Sebastian Ghiță, pe vremea când erau parlamentari
Autor: | | 9 Comentarii | 14747 Vizualizari

În cel mai nou episod al dezvăluirilor făcute de fostul deputat Sebastian Ghiță au apărut și câteva secvențe, înregistrate cu o cameră de supraveghere, la vila politicianului fugar din localitatea prahoveană Cheia. Ghiță susține că filmarea e cu șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, și ar fi fost făcută la 1 februarie 2015.

Din două puncte de vedere, data întâlnirii este importantă. Pe 1 februarie 2015, presa publica un documente olograf, demisia lui George Maior de la conducerea SRI. Despre acest act se știa încă din 27 ianuarie, dar el n-a mirat pe foarte multă lume, noul președinte, Klaus Iohannis, anunțase în ianuarie că va face o evaluare a serviciilor secrete, iar Maior vorbea – pe 24 ianuarie – de faptul că ia respingerea Legilor Big Brother la Curtea Constituțională ca pe un eșec al SRI, chiar dacă serviciul nu fusese inițiatorul actelor normative.

Tot pe 1 februarie 2015, numele succesorului lui Maior era o enigmă, dar se bănuia că va fi vorba de un apropiat al lui Iohannis, lucru care se va dovedi real, pe 19 februarie, când a fost desemnat Eduard Hellvig. Neclar la acea dată era dacă Florian Coldea avea să-și păstreze poziția de putere în serviciu, după schimbarea de Cabinetul I, dar asta era la nivel de speculație de presă.


FOTO: Florian Coldea (dreapta) la Comisia parlamentară SRI, alături de Georgian Pop 



Despre actul olograf al demisiei – reprodus de stiripesurse. ro – s-a spus că e prea lapidar, scris pe fugă. Întregul document cuprinde doar: „Subsemnatul George Cristian Maior, director al Serviciului Român de Informații, îmi înaintez demisia către președintele României, dl. Klaus Iohannis. Demisia va avea efecte imediate. Astăzi, 27 ianuarie 2015”. Interimar la comanda SRI – până la votul pro-Hellvig din Parlament a fost Coldea. Că demisia nu a fost impusă de președinte a fost dovedit, după mine, de faptul că Maior avea să ocupe curând o poziție importantă în diplomație, ambasador la Washington.

„Coldea l-a amenințat pe Ponta de față cu mine”

● În ultima înregistrare cu Sebastian Ghiță, difuzată luni seara de România TV, fostul deputat a făcut noi dezvăluiri despre Florian Coldea, șeful operativ al SRI.

● „În februarie 2015 (Florian Coldea - n.r.) a fost oaspetele meu la o vilă a familiei de la Cheia. Am dovezi și am să vi le arăt. Ponta își dorea să continuie proiectul cu autostrada Comarnic – Brașov, însă Coldea nu a fost de acord niciodată cu acest proiect. L-a amenințat de față cu mine că îl va aresta dacă semnează contractul. Licitația, pentru că a fost vorba de o licitație între mari concerne europene, fusese deja câștigată de către Strabag și era susținută de două grupuri finaciare mari: Societe General din Franța și Erste din Austria”, a spus Ghiță.

● Judecătorii instanței supreme au decis, ieri, că Sebastian Ghiță, dispărut din data de 19 decembrie 2016, trebuie să fie arestat. Magistrații au respins cererea făcută de avocații fostului deputat care au cerut ca acesta să fie cercetat în libertate.

● Fostul șef birou de contrainformații al SRI Prahova, maiorul în rezervă Daniel Florea, a declarat, într-o intervenție telefonică la B1 TV, că prim adjunctul directorului SRI, generalul Florian Coldea, șeful operativ al serviciului secret, le-ar fi cerut într-o videoconferință angajaților SRI cu funcții de conducere să racoleze denunțători.

Denunțul legat de Dorin Cocoș

1 februarie 2015 era o dată importantă pentru Florian Coldea și Sebastian Ghiță și din alt motiv. Pe 30 ianuarie 2015, Elena Udrea avea prima ieșire publică după ce fusese pusă sub învinuire într-o disjungere din dosarul „Microsoft”.

În interviul acordat hotnews.ro, ea a spus: „Deci vorbesc de după ce a apărut scandalul, înainte să fie reținut. (e vorba de Dorin Cocoș, fostul său soț, reținut în afacerea Microsoft, la sfârșitul lunii octombrie 2014 - n.n.). Mi-a spus, spre exemplu, că la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiță, în cash, pentru a-și finanța televiziunea, RTV. (...) Cred că la începutul… Ideea era că mai la începutul televiziunii, când s-a rupt RTV-ul de Realitatea și când dl Ghiță încă nu era conectat cu toate cele 10 degete la bugetul de stat. Ulterior am aflat că banii au fost remiși d-lui Ghiță de către Alin Cocoș. Mi-a mai spus că, tot așa, la solicitare, a dus aproximativ la fel, 500.000 de euro, nu-mi mai aduc aminte exact, dar aproximativ la fel, unui institut de sondare a opiniei publice, care făcea sondaje din acestea”.

În seara interviului, Sebastian Ghiță a intervenit la televiziuni și a negat primirea banilor, spunând că Dorin Cocoș nu a avut contracte nici cu România TV nici cu Realitatea.

Elena Udrea a anunțat că a sesizat DNA în legătură cu acea plată, dar și cu alte fapte.

Vizite în arest și 2 SMS-uri

Pe 2 februarie, Elena Udrea revine cu amănunte, spunând – la Gândul Live – că Sebastian Ghiță l-ar fi vizitat în arest pe Cocoș. După încă o zi – la TVR – ea arată un schimb de SMSuri cu deputatul Ghiță, mesajele fiind schimbate în preajma Sărbătorilor de iarnă 2014-2015.

Ea: „Văd că eşti foarte preocupat de ceea ce eventual, ar fi făcut Dorin. Eu nu ştiu dacă a greşit într-adevăr, dacă a încălcat sau nu legea. Dar îţi promit că încerc să aflu adevărul, inclusiv voi încerca să aflu dacă ţi-a dat bani şi ţie, la cerere.... aşa cum am auzit prin oraş, sau nu şi, este doar o bârfă... Evident că voi merge şi la RTV să vorbesc despre aceste lucruri după ce voi avea probe, ori măcar indicii...Sau chiar la DNA. Până atunci te asigur că eu, spre deosebire de tine, nu am nimic de ascuns...Numai bine! ” Udrea a aspus că făcea referire la dezvăluirile despre ea care apăreau pe România TV.

Sebastian Ghiță ar fi răspuns: „Îmi pare rău pt Dorin şi ce i s-a întâmplat. E un om bun. Nu ştiu mereu ce se întîmplă la RTV. Nu e ok mes (n.r. - mesajul) tău. Credeam că-mi dai mes de sărbători şi să ne liniştim toţi şi să fim mai buni şi mai înţelepţi”.

La scurt timp a apărut public și denunțul Elenei Udrea. El e datat 30 ianuarie, data apariției primului interviu.

Epilog

Pe 12 martie 2015, procuroriii anunță că denunțul Elenei Udrea a fost clasat cu motivația că „nu există fapte penale”. Motivarea extinsă, dacă ea există, nu a apărut niciodată. Până în martie, când lucrarea s-a închis, pentru Udrea lucrurile s-au precipitat, la 10 februarie 2015 fiind arestată. Între timp, un alt scandal avusese epilogul public. Comisia de Supraveghere a Activității SRI – din care făcea parte și Sebastian Ghiță, dar el nu a fost chemat, fiind considerat în conflict de interese – l-a chemat pe Florian Coldea la audieri. După audierea șefului – pe atunci – interimar al SRI, s-a anunțat că acuzațiile aduse de Udrea nu s-au confirmat.

Oficiali de la Drumuri confirmă, pentru EVZ, dezvăluirile lui Sebastian Ghiță legate de autostrada spre munte

Nu a existat guvern în ultimii 14 ani care să nu vorbească despre autostrada Comarnic – Brașov. Studii, declaraţii politice, licitaţii şi amânări. Așa a decurs povestea drumului rapid care trebuie construit pe Valea Prahovei, pentru ca turiștii să nu mai fie nevoiți să stea ore întregi în trafic. Oficiali din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au confirmat ieri, pentru EVZ, că acest proiect rutier a fost blocat de mai multe ori şi sabotat, ca să nu se poată demara construirea lui. Patru licitaţii au fost organizate, totuși nu s-a construit niciun kilometru de drum. Subiectul este acum redeschis de fostul deputat Sebastian Ghiță care spune că, în 2015, generalul Florian Coldea se opunea proiectului, dorind să fie construită altă autostradă, Pitești-Sibiu. Istoria eșecului Comarnic-Brașov este într- adevăr presărată de anulări suspecte de licitații și de creșteri aberante de preț. EVZ vă prezintă istoria celui mai controversat proiect de infrastructură:



Primele licitații – primele rateuri

Povestea a început în 2004, când Miron Mitrea, ministru al Transporturilor pe atunci, a semnat un contract de parteneriat public- privat cu francezii de la Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostradă între Comarnic si Predeal. Costul - 884 milioane de euro. Contractul s-a semnat în urma unei negocieri.

Un an mai târziu, în 2005, noul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a cerut anularea procedurii, iar timp de cinci ani nu s-a întâmplat nimic.

După patru ani, în 2009, când ministrul Transporturilor era Radu Berceanu, asocierea Vinci – Aktor (Franta – Grecia) era desemnată, pentru a doua oară, ca firmă constructoare, în parteneriat publicprivat. 58 de kilometri erau trecuți în noul proiect, iar costurile au fost estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Numai că, după un an, în 2010, contractual a fost iarăşi reziliat.

Al doilea anunț de concesiune

În decembrie 2012-2013, Compania de Drumuri a publicat un nou anunţ de concesiune pentru autostradă. În februarie 2013, românii au aflat că patru mari asocieri din România, Europa și China sunt interesate de proiect: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) şi firma chineză China Communications Construction Company Limited. La sfârșitul anului 2013 a fost anunțat câștigătorul licitaţiei, fiind tot Asocierea Vinci-Strabag-Aktor. În aprilie 2014 a fost făcut public faptul că Asocierea Vinci-Strabag-Aktor trebuia să găsească finanțare, abia apoi statul urmând să semneze contractul. Preţul ajunsese la 1,8 miliarde de euro, iar lungimea autostrăzii scăzuse de la 58 la 52 de kilometri.

A treia licitație

În anul 2015, în luna ianuarie, statul a făcut publice, pentru prima dată cât va costa construcţia, întreținerea și operarea autostrăzii - 325 de milioane de euro anual, adică 8,45 miliarde de euro în cei 26 de ani prevăzuți în contract.

După numai șase luni, în iunie 2015- șefii de la Ministerul Transporturilor au decis să renunțe iarăși la concesiunea autostrăzii Comarnic – Brașov. Iar numai după o lună, în iulie 2015, au lansat licitația pentru revizuirea studiului de fezabilitate și au licitat o porțiune foarte mică de construire a autostrăzii.

Valoarea proiectului de „Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru „Autostrada Bucuresti-Brasov km 0+000 – 173+300 sector Comarnic – Predeal, km 115+300 – km 146+800 si sector Predeal – Cristian, km 146+800 – km 162 + 300 + reabilitare DN 73B” era estimată între 16,4 milioane de lei şi 19,38 milioane de lei.

Pentru acest proiect au fost depuse 7 oferte. Search Corporation a depus oferta cu cel mai mic preţ, de 7,1 milioane de lei (ce include diverse şi neprevăzute), iar Consitrans a oferit un preţ 9,6 milioane de lei.

A patra licitație, în 2016

În 2016 trebuia să aflăm constructorii pentru construirea a 10 kilometri din drum, capetele autostrăzii spre munte. În iulie anul trecut, Compania a anunțat organizarea licitaţiei, a patra la număr. Nu ştim nici până în prezent firmele câştigătoare. În urma acestei licitaţii, ar fi trebuit să demareze lucrările pe două tronsoane, capetele autostrăzii.

Licitaţie ea fost contestată în instanţă şi la Consiliul Naţional de Contestare a Licitaţiilor, instanţa obligându- i pe şefii de la Drumuri să reevalueze ofertele




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi