Cand incepem sa imbatranim? La aceasta intrebare a incercat sa raspunda o echipa de cercetatori care a studiat un grup de 1000 de persoane nascute la inceputul anilor ’70. Cercetatorii au vazut cum varstei anagrafice ii puteau corespunde varste biologice extrem de diferite. Ce anume influenteaza aceasta varsta biologica si cum putem face sa ne mentinem tineri o perioada cat mai indelungata cu putinta?

Tinerete fara batranete – un ideal pentru fiecare dintre noi! Ce bine ar fi sa fim mereu tineri si la 60 de ani sa aratam ca la 20 – fara ajutorul chirurgiei estetice insa.

Procesele care duc la imbatranirea organismului incep insa de cand suntem tineri – imbatranirea nu se intampla dintr-odata, ci este un proces lent, care variaza de la individ la individ.

O echipa de cercetatori si-a propus sa studieze procesul imbatranirii asupra unui grup de 1000 de persoane nascute intre anii 1972 si 1973 in Noua Zeelanda in orasul Dunedin. Rezultatele interesantului studiu au fost publicate in Proceedings of the National Academy of Sciences.

Cercetatorii au studiat grupul de voluntari la 26, 32 si 38 de ani, efectuand diverse analize si studii asupra acestora. Au constatat ca atunci cand toti aveau varsta anagrafica de 38 de ani varsta lor biologica era extrem de diferita: existau persoane cu varsta biologica de 28 de ani, dar si altele cu aceasta varsta de 61 de ani.

Cum de este posibil una ca asta? Care sunt factorii care influenteaza aceasta varsta si procesul de imbatranire?

Pentru a defini si studia varsta biologica cercetatorii au luat in calcul un numar de 18 factori fiziologici. Printre acestia se numara: tensiunea, metabolismul, functinile renala, cea pulmonara  si cea hepatica, nivelul colesterolului, dentitia si lungimea telomerilor. Telomerii reprezinta portiunea finala a cromozomilor din ADN si se scurteaza la fiecare multiplicare a acestora, fiind un indicator al imbatranirii. Alti factori importanti pentru stabilirea varstei biologice luati in calcul de cercetatori au fost: capacitatea cognitiva si de a coordinarii miscarilor si a echilibrului.

Interesant este ca printre cele 1000 de persoane studiate erau si cateva care intre 26 si 38 de ani, cand au fost studiati de catre cercetatori, nu imbatranisera deloc, in timp ce altii au avut un proces de imbatranire accelerata.

De ce anume depinde imbatranirea?

„Vinovatii” pot fi stilul de viata si mostenirea genetica.

In urma studiului efectuat s-a ajuns insa la concluzia ca determinant este stilul de viata. Evident, in anumite situatii critice, precum existenta unor boli genetice, mostenirea genetica poate sa fie cea determinanta.

Printre factorii legati de stilul de viata se pare ca cel mai important este legat de alimentatie, in special de cat de mult mancam. In sprijinul acestei concluzii sunt si rezultatele unui studiu efectuat pe maimute in laborator. In 2009 in Science au fost publicat rezultatele unui studiu care a durat 25 de ani asupra a doua grupuri de macaci. Un prim grup avea acces liber la frigider in timp ce un al doilea grup primea putina mancare (un regim hipocaloric). Dupa cei 25 de ani cat a durat studiul jumatate din maimutele care avea acces liber la frigider erau moarte, in timp ce 80% dintre cele pe regim erau sanatoase. In plus, acestea din urma aveau mai putin probleme cardiace si boli metabolice.

Care este concluzia? Ca stilul de viata este extrem de important si influenteaza mult varsta biologica. Unul dintre secretele unei tinereti indelungate, daca nu vesnice, este un consum redus de calorii – atentie deci la frigider! Pa langa un regim alimentar sanatos este bine sa nu fumam si sa facem miscare. Reguli, de altfel, pe care toti le cunoastem, dar nu le aplicam chiar asa cum trebuie.

Tineretea fara batranete si viata fara de moarte sunt inca departe de-a fi posibile; totusi, o tinerete care sa dureze zeci de ani de zile este posibila daca avem grija de noi.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro