Rada de la Kiev a adoptat ieri un document prin care declară Federația Rusă - stat agresor. În favoarea acestei rezoluții s-au pronunțat 271 din cei 289 de deputați ucraineni. În aceeași sesiune, Radă ucraineană a votat pentru desemnarea autoproclametelor republici din Donetk și Lugansk drept organizații teroriste. În același context, parlamentul ucrainean a cerut comunității internaționale să aibă în vedere luarea unor decizii similare, solidarizându-se astfel cu Ucraina în calitatea să de stat agresat.
Președintele Petro Porosenko, mulțumind comunității internaționale pentru sprijinul acordat în ultimele luni țării sale a avertizat în legătură cu pretențiile agresive ale Federației Ruse, care merg mult dincolo de Ucraina, care vizează de fapt pacea și stabilitatea întregului continent european.
„Nu trebuie doar să ne aducem aminte despre victimele nevinovate din trecut ci să ne gândim și cum să prevenim repetarea unor tragedii similare cu Holocaustul și cel de-al Doilea Război Mondial. Trebuie să ne opunem împreună noii nebunii imperiale, noilor pretenții de supremație în Europa”. La Kiev, pericolul unui război în Europa, pare a fi mai aproape că oricând.
Nu trebuie ignorată declarația președintelui Vladimir Puțin, conform căreia armata ucraineană nu este nimic altceva decât „o legiune a NATO”, care luptă de-a lungul frontierei estice a Ucrainei. Această declarație a provocat reacția foarte puțin diplomatică a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a calificat-o că fiind nici mai mult nici mai puțin decât o prostie, continuând prin a menționa că „fortele străine din Ucraina sunt cele rusești, așa încât, cred că această este problemă, că și susținerea de către Rusia cu echipamente militare a separatiștilor”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Subsecretarul de stat american Victoria Nuland a declarat la rândul ei că stabilitatea în Europa depinde de felul în care va fi rezolvată problema conflictului din estul Ucrainei.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, consideră că singură soluție, cu adevărat utilă în tentativă de rezolvare a acestui conflict, este aceea a închiderii imediate a graniței ce desparte Ucraina de Federația Rusă. Pe această cale vor fi oprite atât accesul armamentului și al celorlalte echipamente provenind din Rusia, cu scopul susținerii organizațiilor separatiste din Ucraina răsăriteană, cât și pătrunderea în Ucraina a unor combatanți venind din răsărit.
În bună măsură responsabilitatea evoluțiilor ulterioare aparține Federației Ruse, dar nu trebuie în nici un fel neglijat nici rolul pe care restul comunității internaționale îl poate avea. Presiunea diplomatică și politică a lumii libere, coerentă și consecventă, mai poate încă evită amplificarea unui conflict în Europa.
Recomandările noastre
