Directorul executiv al Institutului de Dezvoltare a Copilului: Centrele de plasament sunt nocive

Directorul executiv al Institutului de Dezvoltare a Copilului: Centrele de plasament sunt nocive

Medicul Bogdan Simion a declarat că statul ar trebui să înțeleagă că centrele de plasament sunt nocive, mai ales pentru copiii sub 3 ani. El a a adăugat că ar fi de preferat ca aceste centre să nu existe.

"Statul român ar trebui să înţeleagă că existenţa instituţiilor de protecţie a copilului este nocivă pentru dezvoltarea copilului şi să încerce să pună cât mai multe resurse în aceste instituţii, pe de o parte să le umanizeze în aşa fel încât să aibă o influenţă negativă cât mai mică asupra copilului, de preferat ar fi să nu existe aceste instituţii, centrele de plasament", a afirmat Bogdan Simion.

El a invocat un studiu început în 2000 şi realizat sub umbrela ştiinţifică a Institutului de Ocrotire a Mamei şi Copilului pe un eşantion de 130 de copii instituţionalizaţi din Capitală arată impactul negativ al centrelor de plasament.

"Rezultatele studiului arată că aceste centre sunt nocive, iar un stagiu al copilului foarte precoce înainte de trei ani are efecte negative asupra lui, deci de preferat ar fi să nu existe centre de plasament, iar dacă există să fie cât mai mici, să aibă un personal cât mai specializat, iar dacă se face instituţionalizarea să se facă eventual la vârste foarte mari, când mare parte din creier deja este dezvoltat".

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit acestuia, studiul relevă că un stagiu mai lung al copilului într-o instituţie va duce la dificultăţi enorme de integrare.

"Aceasta înseamnă că orice fel de stagiu mai lung al copilului într-o instituţie va duce la dificultăţi enorme de integrare mai târziu, că IQ-ul copiilor este mai mic din cauza instituţionalizării, că emoţiile şi ataşamentul sunt mai reduse, agresivitatea mai mare, că memoria de scurtă şi medie durată are afectări, deci se constată afectări în toate domeniile cerebrale majore", a semnalat Bogdan Simion.

El a declarat şi că în adolescenţă aceşti copii încep să aibă probleme psihiatrice precum tulburări de comportament şi ADHD.