PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Evenimente

DNA explică PERICOLELE din proiectul de lege al senatorului PSD Șerban Nicolae. „Modificările propuse Codului de Procedură Penală conțin elemente ce ar putea să afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție”

Autor: | | 18 Comentarii | 2073 Vizualizari
Senatorul Serban Nicolae a fost și avocatul lui Cărălin Voicu (sursa: hotnews)
Direcția Națională Anticorupție (DNA) atrage atenția că principalele modificări avute în vedere de Proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat conțin aspecte ce ar putea să afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție.

Prin propunerea senatorului PSD Șerban Nicolae se introduce o măsură preventivă nouă (arestul sever). DNA consideră că nu se justifică introducerea unei măsuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă.

Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reținut de judecători în majoritatea dosarelor de mare corupție în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA.

Aberație de politician

Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârșite și de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală. In condițiile în care realitățile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiția juridică.

Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanță cu standardele convenției în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare.

În plus, „legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor și procurorilor și nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabilește exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a prob a probelor administrate”, se arată într-un comunicat al DNA.

Altă grozăvie

O a doua propunere a senatorului social democrat este aceea ca pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului. DNA consideră că, în acest mod, „s-ar aduce o atingere semnificativă capacității investigative a DNA.

Există situații în care, pentru aflarea adevărului, este esențial ca audierea suspecților să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceștia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfășurarea unor percheziții ori a altor activități procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziția altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluționarea cauzelor și le-ar diminua eficiența”, se mai arată în comunicatul procurorilor.

Pedepse mai ușoare

Nicolae mai vrea reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracțiunile grave, la 180 de zile. DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea), situație în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă.

Apar situații când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească țara după expirarea termenului de 180 de zile și să se sustragă de la executarea pedepsei.

Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Inițial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului.

Reguli privind încătușarea

Senatorul mai vrea dispoziții cu privire la încătușarea inculpaților arestați.

„Aceste dispoziții sunt reglementate de legea executării pedepselor și de regulamentele interne ale locurilor de deținere și nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfășurarea procesului penal, nu condițiile din locurile de deținere, modul de executare a pedepselor și alte asemenea aspecte”, se mai arată în comunicat.

Cine este Şerban Nicolae?

Șerban Nicolae este un senator român în legislatura 2004-2008 ales în județul Ialomița pe listele PSD.

Muncitor într-o fabrică bucureșteană, Șerban Nicolae a urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Româno-Americană. Devenit avocat, el l-a apărat pe Ion Iliescu în procesul intentat liderului de atunci al PSD, în campania electorală din 2000, pentru utilizarea unor caricaturi fără să fi avut drept.

La aproape o jumătate de an de la revenirea lui Ion Iliescu la Palatul Cotroceni, în 2001, Șerban Nicolae a fost numit consilier de stat la Departamentul Juridic al Administrației Prezidențiale. El era cel care se ocupa de gestionarea decretelor pe care le semna Ion Iliescu.

Ulterior a devenit prieten „la cataramă” cu fostul senator Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani închisoare pentru corupție. Politicianul a fost șoferul lui Voicu când a fost eliberat din arestul preventiv. Locuiește fără drept într-un apartament al RAAPPS și refuză să plătească chiria majorată. Se judecă de ani de zile cu Regia. Este inițiatorul mai multor legi controversate, printre care și propunerea ca jurnaliștii care fac publice date din dosare penale să fie pedepsiți cu închisoarea.

Cine este Cătălin Voicu?

Cătălin Voicu a fost deputat PSD membru al Parlamentului României în legislatura 2004 - 2008 și în legislatura 2008 - 2012. În legislatura 2004-2008, Cătălin Voicu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Guineea, Iran și Egipt, iar în legislatura 2008-2012 este membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Macedonia și Siria.

A absolvit Școala militară de ofițeri activi de transmisiuni de la Sibiu, Dreptul la Academia de Poliție și, între 1986-1997, a fost ofițer activ, decorat cu Virtutea Militară în grad de Cavaler. Înainte de 1989, Dumitru Venicius Iliescu l-a ajutat să ajungă aghiotant al primului procuror general al României, Gheorghe Robu.

După Revoluție, Cătălin Voicu a devenit ofițer al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) și a fost avansat în grad doar de Ion Iliescu. Acesta l-a și decorat în două rânduri.

După ce a ajuns general SPP, a fost detașat la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Împreună cu generalul Dumitru Iliescu (fost director al SPP), Voicu a înființat SC Agenția Națională de Pază, Protecție, Investigații și Protocol SRL.

Este apropiat de Ion Iliescu, al cărui consilier pe probleme de siguranță națională a fost în vremea mandatului prezidențial 2000 - 2004. În 2003, a primit și gradul de general, fiind reactivat. În anturajul lui Voicu se află Viorel Hrebenciuc, coleg de circumscripție electorală în Bacău.

În 2004, Cătălin Voicu ajunge deputat, pe listele PSD Bacău, organizația condusă de Viorel Hrebenciuc. În 2008, gruparea Viorel Hrebenciuc - Marian Vanghelie a vrut să-l instaleze pe Cătălin Voicu în funcția de ministru de interne. Premierul Emil Boc s-a opus din cauza trecutului său controversat.

Controverse

Numele său a fost vehiculat în afaceri controversate, inclusiv primirea unui credit de 64.000 de dolari de la Bancorex.

În 11 decembrie 2009, Cătălin Voicu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție pentru două infracțiuni de trafic de influență. El a fost acuzat că în cursul anului 2009 ar fi „pretins și primit sume de bani de la oameni de afaceri, pentru soluționarea favorabilă a unor cauze civile și penale, aflate pe rolul organelor judiciare”. Procurorii anticorupție au dispus față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru o perioadă de 30 de zile. La data acuzării, era vicepreședinte al Comisiei pentru apărare din Senatul României. Alături de Voicu, DNA i-a mai trimis în judecată, pentru fapte de corupție, pe judecătorul Florin Costiniu și pe oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic. Cătălin Voicu a fost eliberat la data de 19 iulie 2010, după ce a stat 480 de zile în arest preventiv.

Pe 1 iunie 2012, Voicu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Decizia instanței nu era încă definitivă, ea putând fi atacată la completul de 5 judecători al instanței supreme. În același dosar, Costel Cășuneanu a primit patru ani de închisoare cu suspendare, judecătorul Florin Costiniu a primit 3 ani cu suspendare iar Marius Locic a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.

După contestație, Înalta Curte a mărit pedeapsa dată de instanța inferioară. Astfel, pe 22 aprilie 2013, Cătălin Voicu a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare, decizia instanței ICCJ râmănând definitivă.

Pe 23 iulie 2014, DNA a anunțat că Voicu este urmărit penal într-un nou dosar de corupție, fiind suspectat de complicitate la abuz în serviciu.


Tag-uri: Drepturilor Omului, serban nicolae, DNA, catalin voicu, ion iliescu
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului DNA explică PERICOLELE din proiectul de lege al senatorului PSD Șerban Nicolae. „Modificările propuse Codului de Procedură Penală conțin elemente ce ar putea să afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție”.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi