La Malta (2-3 decembrie 1989), Bush și Gorbaciov au stabilit ca asupra României să fie aplicate măsuri coordonate de presiune.

Un document a cărui importanță pare să fi trecut neobservată! Raportul generalului-colonel Iulian Vlad, fostul șef al Departamentului Securității Statului, către președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, cu privire la întâlnirea liderilor URSS Mihail Sergheevici Gorbaciov și cel al Statelor Unite ale Americii George H. Bush, de la Malta, 2-3 decembrie 1989. În nota din 1 decembrie 1989 veți găsi o precizie în analiză și corectitudinea previziunilor geopolitice, bazate pe informațiile obținute prin intermediul spionajului extern românesc, demnă de respect. Dar cel mai important lucru pe care îl veți citiți apare în următoarele rânduri: Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush și Gorbaciov ar urmă să se discute și problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor țări socialiste care nu au trecut la aplicarea de reforme reale-, fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba și România. Prima dovadă că Nicolae Ceaușescu fusese informat că soarta sa urma să fie hotărâtă la întâlnirea de la Malta. Încă mai spera…

Documentul pe care vi-l prezentăm a fost autentificat de surse extrem de credibile, neexistând multe îndoieli în ceea ce privește valoarea sa istorică. În acel moment, 1989, rapoartele extrem de sensibile erau redactate într-un singur exemplar și erau scrise de mână. Se înmânau direct lui Nicolae Ceaușescu, care le păstra într-un loc sigur sau le distrugea. Trebuie spus că, în 1989, spionajul românesc avea infiltrați agenți la cel mai înalt nivel în cancelariile occidentale, existând posibilitatea obținerii unor informații credibile. Apăruse deja o preocupare serioasă a lui Nicolae Ceaușescu în privința a ceea ce urma să se întâmple. Lumea (socialistă dar nu numai) se schimba în jurul său, iar evoluțiile nu-i erau favorabile. Avusese loc o primă ciocnire cu liderul URSS, Gorbaciov, în cadrul vizitei din 1987, înțelesese că nu se poate aștepta la nimic bun.

Pentru înțelegerea contextului documentului trebuie avut în vedere că imediat după întâlnirea de la Malta, dintre Bush și Gorbaciov, a avut loc o vizită a unei delegații oficiale a României condusă de Nicolae Ceaușescu la Moscova, la invitația liderului URSS. Recitind acum stenograma discuțiilor Ceaușescu- Gorbaciov mi-a sărit în ochi următoarea afirmație:

M.S. Gorbaciov, către N. Ceaușescu: Veţi mai trăi până la 9 ianuarie!

Totuşi, ce probleme vă preocupă, ce vă îngrijorează?

Nicolae Ceaușescu știa în acel moment că lucrurile stau cu totul altfel, că i se pregătește ceva! Primise, înainte de plecarea la Moscova, confirmarea verbală din partea Departamentului Securității Statului, că datele conținute în raportul pe care urmează să-l citiți mai jos, erau sută la sută sigure. Știa că Mihail Gorbaciov nu-i spune tot ceea ce a discutat cu Bush. De la înființarea Uniunii Europene la reunificarea Germaniei și declanșarea principiului dominoului, prin reîmpărțirea sferelor de influență, veți regăsi o mulțime de lucruri care s-au întâmplat ulterior.

Inclusiv faptul că Nicolae Ceaușescu nu a mai apucat 9 ianuarie

Iulian Vlad, omul despre care se spune că a prevenit un război civil în decembrie ,89

Este născut în 1931. De profesie învățător, activist UTC, studii de Drept la Universitatea București Academia „Ștefan Gheorghiu”. Carieră în cadrul Direcției de Învățământ și al Direcției de Cadre a MAI. Comandant al școlii ș Ș militare de ofi țeri activi ai Securității de la Băneasa. Secretar de stat al MAI, însărcinat cu coordonarea structurilor de contraspionaj. Carieră miliatră de 39 de ani în cadrul Ministerului de Interne, de la locotenent (1952) la general-colonel (1990).

General colonel, ministru secretar de stat la MAI și șef al Departamentului Securității Statului (1987-22 decembrie 1989). În timpul evenimentelor din ș ș decembrie 1989, împreună cu generalul Ștefan Gușă, șeful Marelui Stat Major, Iulian Vlad, a reușit (potrivit istoricului Alex Mihai Stoenescu) să prevină războiul civil spre care se îndrepta România în acele momente. A fost arestat și condamnat după 1989. A fost eliberat în 1993, în baza unei hotărâri judecătorești. Este considerat unul din personajele-cheie ale evenimentelor din 1989, deținătorul unei perspective încă neîmpărtășită asupra acelor vremuri.

DOCUMENT STRICT SECRET

Raport olograf, exemplar unic, semnat și parafat de generalul colonel Iulian Vlad - șeful D.S.S. -, adresat președintelui României, Nicolae Ceaușescu, privind problemele ce urmau a fi abordate în cadrul întâlnirii de la Malta, între Mihail Gorbaciov și George Bush.

Nr. 0075/989 Strict Secret Raportăm următoarele informații obținute pe mai multe linii, cu privire la întâlnirea dintre Bush și Gorbaciov: 1. În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre S.U.A. și U.R.S.S., organizate la inițiativa sovieticilor, cele două părți vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de inluență și elaborarea unei noi strategii comune care să le asigure, în continuare, un rol dominant în toate problemele internaționale

. – Este de așteptat să se ajungă la noi înțelegeri de restrângere a zonelor de confruntare directă în favoarea celor de convergență a intereselor.

– Sunt date că U.R.S.S. va face noi concesii în favoarea americanilor, în schimbul obținerii de ajutoare economice și financiare.

– Se urmărește stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care să permită atenuarea treptată a diferențelor de sistem politic și economic între țările socialiste și cele capitaliste și asigurarea transpunerii în practică a conceptelor privind „dezideologizarea relațiilor internaționale- și crearea așanumitei „case comune europene”.

– În acest context, se va aborda și problema existenței celor două blocuri militare, în sensul menținerii acestora încă o anumită perioadă, cel puțin până la stabilizarea situației din Europa de Est.

– În ceea ce privește intensificarea preocupărilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni să fie sprijinite, dar pentru o perioadă temporizate spre a fi încadrate în „procesul de integrare europeană”.

– Ambele părți se vor pronunța pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor și cheltuielilor militare, U.R.S.S. fiind interesată să aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesități interne, iar S.U.A. să diminueze deficitul mare al balanței de plăți. Este posibil ca, în timpul întâlnirii, Bush să facă publică intenția de a reduce efectivele americane staționate în Europa, ca un răspuns la măsurile similare adoptate unilateral de U.R.S.S.

– Pe planul relațiilor bilaterale, președintele S.U.A. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economică a U.R.S.S., condiționat de extinderea reformelor sovietice prin luarea în considerare în și mai mare măsură a mecanismelor economiei de piață.

– Pe lângă solicitarea expresă de ajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obținerea de către U.R.S.S. a clauzei națiunii celei mai favorizate din partea S.U.A., precum și pentru reducerea restricțiilor pe linia transferului de tehnologie.

NOTĂ:

– Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush și Gorbaciov ar urmă să se discute și problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor țări socialiste care nu au trecut la aplicarea de „reforme reale -, fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba și România.

– Cu privire la țara noastră, Bush va releva că statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restricții în relațiile lor cu România și va solicita ca și U.R.S.S. să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de țiței, gaz metan și minereu de fier.

*

2. În cadrul consultărilor din ultimele zile cu Administrația de la Washington, guvernele Angliei, Franței, R.F. Germania și Italia au insistat pentru: – evitarea adoptării de către S.U.A. și U.R.S.S. a unor hotărâri definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fără consultarea prealabilă și consimțământul țărilor vest-europene;

– realizarea treptată a reducerii armamentelor și efectivelor dislocate în Europa, urmând ca problema unor diminuări semnificative să fie analizată numai după ce vor exista garanții certe că U.R.S.S. este dispusă să renunțe la forța sa militară;

– respectarea de către S.U.A. a înțelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene, ca fiecare dintre acestea să aibă un rol sporit în influențarea situației din Europa de Est, astfel încât să-și asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă. Franța și Anglia au solicitat totodată ca, în perspectiva construirii unei confederații a celor două state germane, să se prevină deplasarea centrului de putere din Europa către Germania unificată, precum și o polarizare politico-economică și chiar militară între aceasta și U.R.S.S. De genul celei existente înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Semnat General-colonel (ss) I. Vlad