Dosarul Rarinca: turnesolul din mâinile judecătorilor. Argumente pro și contra. Achitarea care a dat peste cap sistemul judiciar

Dosarul Rarinca: turnesolul din mâinile judecătorilor. Argumente pro și contra. Achitarea care a dat peste cap sistemul judiciar

Procesul Marianei Rarinca, femeia care a stat închisă șase luni, după care a fost achitată defi nitiv, este departe de final. Judecătorii prin mâinile cărora a trecut acest caz se „bat” în motivări, iar comentatorii media se pronunță pe caz în numele libertății de exprimare. În acest timp, CSM cere încetarea proceselor televizate

Pe 21 mai 2015, Mariana Rarinca, o angajată a fostului soț al Liviei Stanciu, a fost achitată de judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, de la Curtea de Apel București.

Magistrații au susținut atunci că mesajele tip SMS trimise Liviei Stanciu de către Mariana Rarinca nu reprezintă șantaj și nu au fost de natură a-i crea o „stare de temere” șefei Inaltei Curți. În plus, cei doi magistrați au susținut că probele obținute în timpul urmăririi penale au fost administrate ilegal. Cei doi judecători mai arată în motivarea deciziei de achitare că este „lipsită de fundament legal” susținerea din rechizitoriu, potrivit căreia Rarinca și-ar fi concretizat amenințările când a sunat, pe 8 iunie 2014, la Antena 3 pentru a anunța dezvăluiri compromițătoare despre familia Liviei Stanciu.

Mai mult, „procurorii de caz aveau obligaţia, (...) să strângă probe atât în favoarea cât şi în defavoarea inculpatei Rarinca Mariana, din oficiu sau la cerere”, se arată în motivarea deciziei de achitare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nici vorbă de șantaj

De asemenea, Găgescu și Dolache arată că „fapta de șantaj, pentru care inculpata Rarinca Mariana a fost trimisă în judecată, nu are caracter penal”.

La primul termen de rejudecare, Rarinca a cerut amânare ca să-și angajeze apărător. Avocata din oficiu a fost amendată cu 5.000 de lei de judecător deoarece a refuzat să analizeze cazul. Aura Ungureanu a susținut că delegația de la Barou a fost semnată cu trei zile înainte de proces, dar ea a fost sunată cu câteva minute înainte de termen și nu a avut timp să studieze dosarul.

Acuzații grave privind șantajul

„Livia Stanciu a venit aici pentru a intimida judecătorii și pentru a da lecții de drept. Așa cum a mințit în fața instanței, așa a mințit și în presă, când a spus că am șantajat-o”, a declarat Mariana Rarinca, la finalul dezbaterilor privind cererea de admitere a contestației în anulare cerută de DNA. Rarinca a cerut în fața instanței să fie respinsă cererea DNA, deoarece este nevinovată și că decizia de achitare dată de alți doi judecători în ceea ce o privește este soluția corectă. Ea nu a avut câștig de cauză și un alt complet a decis rejudecarea apelului și desființarea soluției de achitare.

Ion Cristoiu: Contestația în anulare judecată de „omul binomului SRI-DNA”

Editorialistul Ion Cristoiu este de părere că deși sistemul aleatoriu repartizase „Dosarul Rarinca” unui Complet condus de Mihaela Niță, „printro serie de manevre incredibile, cu iz de abuz, preschimbarea termenului, admisibilitatea în principiu a contestației, judecare pe fond și rejudecarea ajung în mîna uneia și aceleași persoane: Judecătorul Dorel George Matei”, magistrat pe care îl consideră „omul Binomului SRI-DNA”.

În sprijinul teoriei sale, Cristoiu face o trecere în revistă „a incredibilelor manevre”. Astfel, gazetarul arată că termenul inițial de 2 septembrie era legal, având în vedere faptul că obiectul solicitării DNA nu făcea parte din cele 32 de obiecte socotite urgențe ce pot fi judecate pe timpul vacanței judecătorești care începea la 1 iulie. Completul legal care ar fi trebuit să judece cauza era cel distribuit aleatoriu, format din Mihaela Niță (președintele Completului) și Cristina Carmen Craiu, cu termen de judecată, stabilit tot aleatoriu: 24 iunie 2015. Procesul s-a amânat, fiindcă lipsea dosarul, care fusese trimis, cu o zi înainte, în original și nu scanat, cum prevede o Hotărâre CSM din 15 noiembrie 2012, la Inspecția Judiciară a CSM care verifica plângerea formulată de Mariana Rarinca. Dosarul nu a fost returnat până la termenul solicitat de instanță: 26 iunie, astfel că, ținând cont de vacanța judecătorească ce începea la 1 iulie, Curtea a amânat judecarea contestației în anulare până la 2 septembrie. În prima zi de vacanță judecătorească CSM trimite dosarul înapoi la Curtea de Apel București, dar pe 9 iulie îl solicită din nou, iar instanța i-l și trimite tot în original, ca să-și facă copii, în data de 13 iulie 2015. Judecătorul Dorel George Matei era programat ca președinte de Complet în iulie doar într-o singură zi – 23 iulie 2015. Exact în acea zi DNA a cerut preschimbarea datei de judecare a contestației în anulare. Cristoiu mai afirmă că DNA nu a făcut solicitarea mai devreme, pentru că dosarul nu ar mai fi putut ajunge „la omul Binomului, judecătorul Dorel George Matei” și precizează că s-au încălcat principiul distribuirii aleatorii și principiul continuității completului de judecată, deoarece solicitarea DNA de preschimbare a termenului ar fi trebuit să fie judecată de completul condus de Mihaela Niță, care se întorcea din concediu în 27 iulie. În loc de asta, cererea e judecată de Matei care a decis pe loc preschimbarea termenului din 2 septembrie 2015 în 23 iulie 2015, când constată, în absența părților, că e admisibilă în principiu contestația DNA și stabilește judecata pe fond pentru 17 august. Și atunci tot el a judecat, deși conform planificării, acesta figura în concediu în luna august. Pe 17 august 2015, Matei a desființat Sentința Curții de Apel prin care Marinca fusese achitată și a programat rejudecarea pentru 21 august, tot la el, deși trebuia să judece alt complet, mai argumentează Cristoiu.

Același caz, decizii contrare. Închisoare cu suspendare sau achitare?

Pe 18 decembrie 2014, Tribunalul București a decis să o condamne pe Mariana Rarinca la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare sub acuzația de șantaj la adresa Liviei Stanciu. În plus, magistrații au decis că „se impune condamnatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială. (...) Pe parcursul termenului de încercare condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Grădiniței cu program normal «Ion Creangă», din Galați, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare”, se arată în decizia de condamnare.

FOTO: Livia Stanciu FOTO: MARIAN ILIE

Probe de necontestat

Pe 21 mai 2015, Rarinca a fost achitată de judecătorii Găgescu și Dolache de la Curtea de Apel București. Cei doi au susținut că probele obținute în timpul urmăririi penale au fost administrate ilegal.

La polul opus, colegii lor, George Matei și Anamaria Trancă de la aceeași instanță, au arătat în decizia de desființare a achitării că, la tribunal, în faza de Cameră preliminară a procesului, nimeni nu a contestat legalitatea probelor.

Cazul a stat mai bine de o lună la tribunal, în verificări, astfel încât pe 4 august 2014 tribunalul a decis: „constată legalitatea sesizării instanței. Constată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății”.

Întrebată de judecătorii de la Curtea de Apel, în timpul analizării contestației în anulare, de ce nu a criticat probele procurorilor în timpul verificărilor de la tribunal, Rarinca a spus că a trimis obiecții prin poștă, dar nu au mai ajuns la dosar, astfel încât nu i se poate reproșa că nu s-a apărat cum se cuvine.

În aceste condiții, în urmă cu o săptămână, decizia de achitare a Marianei Rarinca a fost desființată.

Eroare necorectată de patru luni

„Am solicitat judecata în lipsă din bun simț, tocmai pentru a nu se interpreta ca o formă de presiune asupra instanțelor de judecată. Acum sunt nevoită să mă apăr în fața dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, sentința de condamnare a Tribunalului este încă în vigoare. Decizia greșită trecută în încheiere nu este o eroare materială. Nu cumva judecătorii au desființat o altă decizie?”, s-a întrebat Livia Stanciu după ce a constatat că judecătorii Găgescu și Dolache nu au corectat nici după patru luni o eroare strecurată în achitarea dictată de cei doi, în condițiile în care decizia de condamnare cu suspendare dată de Tribunal avea alt număr.

CSM a verificat judecătorii și a clasat reclamația. Consiliul acuză procesele televizate

Pe 31 iulie 2015, Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis clasarea sesizării unei asociații neguvernamentale care reclama presupuse abuzuri comise în judecata cazului Rarinca.

Astfel, Inspecția Judiciară a constatat faptul că nu există indicii cu privire la săvârșirea unor abateri disciplinare ale magistraților în cazul Rarinca.

Răspunsul a fost comunicat Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC) din Covasna, organizație non-guvernamentală care a cerut revocarea din funcție a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Procurorului Șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Apelul Consiliului

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a criticat comentariile recente apărute în presă despre anumite cauze penale și arată că justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti, nicidecum în studiourile de televiziune sau pe bloguri.

Într-o declaraţie a CSM semnată de preşedintele şi vicepreşedintele CSM, Marius Tudose, respectiv Bogdan Gabor, conducerea Consiliului reamintește că, potrivit Constituției, justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești. „Exprimarea în presă a unor opinii - fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio- politice ori interese de grup - nu ţine loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, potrivit Constituţiei, să atenteze la demnitatea şi imaginea persoanei. Comentarea excesivă, apriorică și într-un registru speculativ - de către persoane de formație și vocație variate, cu o cunoaștere limitată a subiectului dezbătut, dar în numele dreptului la liberă exprimare și a interesului public - poate dăuna însuși interesului public invocat și societății ca deținătoare a acestuia”, susțin şefii CSM.

SMS-urile lui Rarinca

Potrivit DNA, Mariana Rarinca ar fi cerut bani de la Livia Stanciu pentru a nu face publice informaţii presupus compromiţătoare, despre familia acesteia. Rarinca a trimis următoarele SMS-uri cumnatului Liviei Stanciu: „Nu pot să mai aştept. Nu o să vă placă, dar mam hotărît să numai ţin cont decît de mine şi de ai mei. Cineva va avea musafiri neplăcute la ușă”, „Am semnat cu o tel şi voi spune tot ce ştiu cu date concrete şi cu martori dna ma ignorat total dar eu am plătit o parte din datorii şi vreau banii”, „Voi pune şi pe internet” şi „Sunt în drum spre Bucureşti nu mai am milă de nimeni. o sa iasă așa de urît încât poate sa și dea demisia am vrut doar banii mei”.