Peste 50.000 de români nu vor mai fi reprezentați în Parlament, deoarece conducerea minorităților din care ei fac parte nu mai vrea să aibă reprezentanți în Legislativ

Cei peste 32.000 de români de etnie ucraineană nu vor mai avea un deputat ca până acum, pentru că așa-zisa conducere a Uniunii Ucrainienilor din România (UUR) a trimis Camerei Deputaților o scrisoare prin care a anunțat că renunță la postul de deputat din partea lor în următorii patru ani.

Cum s-a ajuns la această decizie

Totul a pornit de la organizarea unui Congres al UUR, condus de fostul deputat Ștefan Buciuta, în care s-a ales conducerea formațiunii politice. Ulterior, ea a fost invalidat și declarată ilegală de către judecători.

FOTO: Ersun Anefi

În plus, lista înaintată de UUR pentru validarea candidaturilor la alegerile parlamentare din 11 decembrie a fost respinsă de Biroul Electoral Central, pe motiv că per soanele aflate la conducerea organizaţiei nu au fost alese potrivit Statutului Uniunii. „Ca reprezentant al min o r i t ă ţ i i ucra i n e - ne, am fost solicitat de membrii UUR ca în calitate de deputat să fac demersuri pentru a anula Congresul din 30-31 octombrie 2015. Este vorba de circa 70 de persoane care au semnat pentru anularea Congresului, iar în aceste condiţii am înaintat acţiune în instanţă, iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a constatat neregulile semnalate şi a decis anularea Congresului pentru că nu a fost respectat statutul”, a declarat, pentru EVZ, Ion Marocico, deputat al Ucrainienilor.

Inițiatorul Congresului, condamnat definitiv

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea iniţiată de deputatul Ion Marocico şi a constatat că cele mai multe dintre aspectele sesizate se confirmă. Atât convocarea, cât şi organizarea Congresului s-au realizat în mod nestatutar, deoarece iniţiatorul, Ştefan Buciuta, are interzise drepturile publice prin condamnarea definitivă în Justiție în 9 martie 2015.

FOTO; Nicolae Miroslav Petrețchi

UUR primeşte anual de la bugetul de stat în jur de 7 milioane de lei. Chiar dacă magistrații au spus „pas” candidaturii UUR la alegerile parlamentare din iarnă, aceștia au decis să își încerce norocul. Cei de la Uniune au reușit să se înregistreze cu candidatura la Tribunalul Maramureș, dar ca partid politic, iar candidatul lor este unul dintre cei 18 semnatari ai scrisorii de renunțare trimisă la Parlament, Nicolae Miroslav Petrețchi.

Și tătarii rămân pe afară

Nici cei aproape 20.000 de tătari, care trăiesc la noi în țară, nu vor avea reprezentant în Camera Deputaților, deoarece magistrații le-au respins dreptul de a candida. Cazul este identic cu cel al ucrainienilor. Și tătarii au făcut un Congres nestatutar, au ales o conducere ilegală și au desemnat un candidat. După ce judecătoria le-a invalidat candidatura, tătarii au rămas fără ales în Parlament. Candidatul tătarilor -Ersun Anefi - își încearcă norocul pe lista ALDE Constanța.

Aleși din 90

Dreptul minorităților de a candida la un fotoliu de deputat le este dat prin Constituţie. După Revoluție, cele 18 minorități naționale au avut un reprezentant în Parlament. Excepţia a făcut-o întotdeauna UDMR, care a concurat în alegeri împreună cu celelalte partide. În Parlament avem reprezentanţi ai etnicilor: italieni, armeni, slovaci şi cehi, greci, tătari turco-musulmani, ruteni, germani, croaţi, sârbi, turci, ruşi lipoveni, polonezi, albanezi, ucraineni, bulgari, romi, macedoneni şi evrei. Rutenii şi albanezii sunt atât de puţini încât INS i-a încadrat la „şi altele”, dar asta nu i-a scos din Parlament.