Două tuburi de spumă poliuretanică – singura soluţie găsită până acum pentru protejarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei

Ancheta pentru depistarea celor care au vandalizat cetăţile dacice în septembrie, anul trecut, nu e nici acum gata. Ministerul Culturii refuză, în continuare, să predea cetăţile spre administrare Consiliului Judeţean, dar nu este capabil să le gestioneze aşa cum trebuie gestionat un obiectiv UNESCO. În asemenea condiţii, responsabililor ştiinţifici nu le rămâne decât să improvizeze. De exemplu, acoperişurile turnurilor – locuinţă de la Costeşti au fost „reparate” cu două tuburi de spumă poliuretanică.

În septembrie, anul trecut, peste 400 de gropi de mici dimensiuni au fost săpate în incintele cetăţilor dacice de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa. Au fost începute cercetări de către Poliţie şi Parchet, însă, până acum, nu a fost comunicat niciun rezultat al acestora. Surse apropiate anchetei spun că există un cerc de suspecţi, însă e destul de dificilă restrângerea acestuia şi depistarea autorilor pentru că, se pare, ar fi vorba de turişti „detectorişti”, nu de persoane din zonă. Cetatea de la Costeşti a avut cel mai mult de suferit: pe lângă zecile de gropi descoperite aici, s-a distrus şi emplectonul unui zid din turnul – locuinţă II (primul care apare în traseul turistic de vizitare). Apa de ploaie care trece prin acoperişurile de tablă curuite ale celor două turnuri a accentuat daunele. Abia în decembrie s-au emis autorizaţiile pentru o intervenţie de urgenţă. Găurile din acoperişuri au fost umplute cu spumă poliuretanică, la mijlocul ultimei luni din anul trecut.

Speranţe pentru anul acesta  Responsabilul ştiinţific pentru cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, profesorul Gelu Florea, spune că acoperişurile care protejează cele două turnuri - locuinţă ale cetăţii Costeşti trebuie refăcute. Acoperişul cu structură metalică şi „şarpantă” din plăci de tablă e vechi de aproape 40 de ani: „Trebuie făcut un proiect pentru acoperişuri noi la cele două turnuri-locuinţă. Se va apela la un arhitect autorizat care să dea soluţiile ce se impun, pentru că acoperişurile trebuie să se integreze cu monumentul dar şi în peisaj. Sperăm că anul acesta, împreună cu Ministerul Culturii, vom reuşi să rezolvăm această problemă. Acoperişurile actuale sunt dinainte ca eu să ajung pentru prima oară, ca student, la Costeşti, în anii ’80. Sunt făcute ciur, acum”.

„Aşa nu se mai poate!”  „Soluţia cu spumă poliuretanică la care s-a apelat în decembrie a fost singura care era puţin intruzivă şi care putea fi pusă în practică relativ repede. Acoperişul acela metalic trebuie schimbat. Noi am făcut demersurile legale, iar acum aşteptăm răspunsurile instituţiilor abilitate. E o problemă şi în ce priveşte gestionarea cetăţilor. Aşa nu se mai poate! Prin cetăţi urcă tot felul de indivizi, iar unii chiar se plimbă cu ATV-urile prin incinta acestora. Sunt persoane care aprind lumânări, fac gropi şi distrug (vestigii – n.red.) doar de dragul de a distruge”, spune Angelica Bălos, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara. Poziţia Angelicăi Bălos completează declaraţii şi demersuri făcute în ultimii doi ani de către reprezentanţi ai Consiliului Judeţean pentru ca instituţia amintită să preia în administrare şi cetăţile de la Băniţa, Piatra Roşie, Blidaru şi Costeşti. CJ Hunedoara are Sarmizegetusa Regia în administrare, de trei ani. Actele de vandalism semnalate şi aici până-n 2013 au încetat brusc din momentul în care obiectivul a beneficiat de pază 24 de ore din 24. Pentru complexul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei (declarat obiectiv UNESCO în 1999), în ultimii 15 de ani, s-au tot întocmit strategii şi chiar proiecte de lege, însă toate au rămas la stadiul de maculatură irosită.

Coldea și Dumbravă, 720.000 euro pentru "optimizarea" sentinței lui Cătălin Hideg. Interviu la Realitatea

Zodiile care își vor îndeplini visul până la sfârșitul lui aprilie. Urmează mari împliniri