Scriam în numărul anterior că semieșecul Mitingului PSD de sîmbătă (dacă organizarea a fost un succes, ruptura dintre tribună și demonstranți a fost un eșec), și-a avut cauza în alegerea neinspirată a obiectivului. Cum să stîrnești emoție împotriva unei abstracțiuni, Statul Paralel?

Dușmanul are, în psihologia colectivă, un chip, un nume, e o persoană, o persoană pe care s-o arăți cu degetul și să strigi militanților Huiduiți aici! Trecînd în revistă avatarurile obiectivului la nivelul liderilor, arătam că la un moment dat se optase pentru un miting de susținere a Guvernului Viorica Dăncilă. Dacă ar fi să judecăm cele trei obiective ale mitingului, singurul cu justificare într-o stare de spirit era cel de susținere a Guvernului Viorica Dăncilă:

1. Plîngerea penală depusă de Ludovic Orban împotriva Vioricăi Dăncilă face parte dintr-un plan mai amplu, meșterit de Klaus Iohannis, de demitere a Guvernului PSD-ALDE. Se face deja luna de la depunerea plîngerii. Din toate punctele de vedere, plîngerea e o fantezie burlescă a liderului Opoziției, o absurditate în genul unei plîngeri penale împotriva lui Klaus Iohannis, pe motiv că e în spion pe Pămînt al extratereștrilor în drum spre noi pentru a ne cuceri. O plîngere precum cea a lui Ludovic Orban se respinge la nu mai mult de o zi de la depunerea ei. Șeful DIICOT, luînd-o în chip aiuristic pe urmele Codruței Kovesi (pînă la criza cu încheierea mandatului, Horodniceanu a fost un exemplu de șef discret al procurorilor), a anunțat că nu s-a început ancheta in rem, că afacerea mai durează, că trebuie cerută părerea SRI (nu s-a cerut încă?!). Fiind vorba de o acuzație de gravitatea Înaltei Trădări, se impunea soluționarea denunțului în procedură de urgență. Fie prin clasare, fie prin deschiderea anchetei penale. Nu de alta, dar România are teoretic în fruntea sa o Înalt Trădătoare, care, mai mult, face vizite peste hotare, angajează țara în înțelegeri care, iată, pot fi tot atîtea noi acte de trădare. Tărăgănarea soluționării se adaugă poziției amabile a lui Klaus Iohannis față de plîngere și tăcerii dubioase a SRI la provocarea care e plîngerea. Așa cum am mai scris trebuie o mare iresponsabilitate din partea noii conduceri a SRI să nu reacționeze la plîngerea depusă de liderul Opoziției, fie contrazicînd-o, fie confirmînd-o. Prin statut, SRI are ca misiune protecția siguranței naționale.

O plîngere de Înaltă Trădare depusă la Parchet de liderul Opoziției pe numele premierului ridică imediat întrebarea dacă SRI știa ceva despre actele de Înaltă Trădare. Cum SRI nu s-a pronunțat înseamnă că SRI are dovezi ale Trădării comise de premier. Care premier, în postura de Înalt Trădătoare, a participă la Ședințele CSAT, unde se discută secrete de importanță națională. Ținînd cont de cererile de demisie adresate premierului de Klaus Iohannis, de ura manifestă față de PSD, față de electoratul acestui partid, orice membru și simpatizant PSD, pot crede că guvernului Dăncilă i s-a pus gînd rău. Și orice membru sau simpatizant PSD simte nevoia să reacționeze la astfel de planuri.

2. Prin alegerile generale, electoratul PSD a votat zdrobitor în favoarea unui Guvern PSD. Și în cazul altor alegeri, electoratul votează pentru conducerea țării de către partidul simpatizat. Dintre toate instituțiile statului de drept, Guvernul e cel mai aproape de sufletul unui simpatizant al partidului care a dat Guvernul. În cazul PSD, electoratul a sesizat, de a lungul celor doi ani, tentativa de răsturnare a opțiunii sale prin vot după modul de Operare din 2015, cînd Binomul SRI-DNA a dat jos, la ordinele lui Klaus Iohannis, Guvernul Victor Ponta pentru a aduce în loc Guvernul Meu al lui Klaus Iohannis. În aceste condiții, un miting în sprijinul Guvernului PSD ar fi avut justificare în planul stării de spirit a electoratului.

Cu atît mai mult cu cît mitingul s-ar fi transformat rapid într-un miting uriaș împotriva lui Klaus Iohannis, singurul din Republică în stare să întruchipeze, pentru electoratul PSD, prin prestația anti PSD, dar și prin puterea dată de Sistemul instituțiilor de forță, Dușmanul, cel responsabil de toate dificultățile Guvernării, cel care a dat o dată jos un Guvern PSD cu ajutorul DNA și se pregătește intens să-l dea jos și pe acesta.

Nu trebuia prea mare pătrundere a psihologie mulțimilor pentru a-ți da seama că Dușmanul, cu D mare, cel care e urît de moarte de PSD-iști, e Klaus Iohannis. De pe scenă s-au vînturat multe nume menite a întruchipa Dușmanul PSD: Codruța Kovesi, Traian Băsescu, Livia Stanciu, Florian Coldea. Cu toate strădaniile organizatorilor, nici unul dintre aceste nume n-a lăsat impresia că e pentru PSD-iști Dușmanul, cel care trebuie dat jos. Singurul nume care a făcut mulțimea de sute de mii de oameni să vibreze a ostilitate a fost a lui Klaus Iohannis.

Explicațiile sînt la mintea copiilor:

1. Traian Băsescu și Florian Coldea aparțin trecutului. A te concentra pe ei înseamnă pierdere de timp. Codruța Kovesi e doar o unealtă, o rotiță dințată în ansamblul Sistemului de forță pus la dispoziția președintelui.

2. Cînd e vorba de un protest el are drept direcție de acțiune un personaj puternic, față de care doar protestul poate face ceva. Cum să crezi că acest personaj e altul decît Klaus Iohannis?

De ce n-a optat Liviu Dragnea pentru un miting de susținere a Guvernului Viorica Dăncilă în fața campaniei angajate de Klaus Iohannis pentru răsturnarea Guvernului PSD și aducerea la putere a Guvernului Meu?

Cum de ce?

Mai întîi pentru că un astfel de miting ar fi avut-o drept personaj principal pe Viorica Dăncilă. Asta ar fi însemnat pe lîngă pericolul de a contribui la formarea în PSD a unui pol de putere Viorica Dăncilă (nu vă lăsați amăgiți de imaginea de „proasta lui Dragnea”, să te ferească Dumnezeu de cei neglijați ca prostănaci!), și realitatea – de-a dreptul de neconceput pentru Liviu Dragnea, ca nu el să fie alintatul mitingului. Ori, așa cum s-a văzut din baia de mulțime lungită peste timpul de începere a manifestării ( una din cauzele eșecului din final), Liviu Dragnea a convocat și organizat mitingul pentru a dovedi Statului Paralel că el e Jupînul și că acesta, Statul Paralel, ar trebui să vină la negocieri cu el și nu cu altcineva.

În al doilea rînd, un miting de susținere a Guvernului ar fi trebuit să devină, în chip automat, un miting anti- Klaus Iohannis, pregătitor al Suspendării. Suspendarea lui Klaus Iohannis ar însemna că președinte interimar devine Călin Popescu Tăriceanu.

Vi-l imaginați pe Liviu Dragnea acceptînd ca, în timp ce el se zbate să fie premier prin intermediari, Călin Popescu Tăriceanu să apară la Cotroceni cu steagul în spate?

Brrr!