Aproximativ un miliard de euro a plătit Statul pentru fostele proprietăți confiscate de comuniști. Cei mai mulți bani au ajuns în buzunarele unor cumpărători de drepturi litigioase care au avut profituri de o sută de ori în doar câteva luni.

În dosarul retrocedărilor frauduloase în care a fost reținut șeful Agenției Naționele de Integritate (ANI) Horia Georgescu, membrii Comisiei care stabilea valoarea retrocedările au dat vina pe evaluatori. Afirmațiile lor sunt susținute de un raport al Curții de Conturi care, în urma unor verificări la ANRP, a constat că numai într-o lună, un imobil evaluat prin aceeași metodă de două firme a avut o valoare dublă față de prima constatare.

Urgențe închipuite

Fără un regulament clar și fără o ordine strict stabilită a dosarelor, ANRP s-a transformat rapid în „raiul” profitorilor. Un alt motiv al funcționării defectuase a Agenției a fost acela că bolnavii care, teoretic, ar fi trebuit să aibă prioritate, au venit la ANRP cu adeverințe de la medicul de familie pentru a atesta diverse boli dintre cele mai „exotice”. Astfel, pentru hipertensiune, diabet, tulburări funcționale digestive, rinită alergică, unele dosare au fost luate „peste rând” și s-au făcut plăți urgente.

Agenția nefuncțională

Potrivit Legii 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat în comunism și nerestituite, se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă. În cel de-al doilea caz, se stabilesc măsuri reparatorii prin echivalent. Astfel, în 2006, a fost înființată Agenția Națională de Restituire a Proprietăților care, teoretic, ar trebui să despăgubească foștii proprietari. În condițiile în care există mii de cereri de despăgubiri depuse de peste zece ani, urmașii foștilor proprietari aleg să-și vândă drepturile litigioase așa numiților „samsari” de terenuri. Prin diverse relații și mituind funcționari, noii proprietari intră în posesia despăgubirilor într-un timp record. Așa s-a întâmplat cu mai multe dosare care au îmbogățit o mână de oameni. Din 2006 de când funcționează Agenția, aproape un miliard de euro a fost plătit „noilor” proprietari. Potrivit Curții de Conturi, cea mai mare afacere a făcut-o cel supranumit „regele cuprului”, afaceristul Horia Șchiopu. El a primit de la stat 105 milioane de euro, după ce a cumpărat drepturi litigioase asupra unui teren cu 1,5 milioane de dolari.

În dosarul șefului ANI au fost reținuți Ingrid Popa Mocanu, fost vicepreședinte al Comisiei, Horia Georgescu, fost membru, în timp ce Ingrid Zaarour, fostul preşedinte al Comisiei de Restituire, este cercetată sub control judiciar.

Ce se va întâmpla la ANI

Ciprian Ciucu, președintele Consiliului Național de Integritate (CNI), arată pe Facebook că peste trei zile va avea loc prima întâlnire de lucru a CNI. Pe lângă subiectele stabilite deja pe ordinea de zi, „vom discuta în cadrul Consiliului și situația nou-apărută. Prefer să am o poziție comună ce va fi dezbătută/ discutată cu colegii din CNI. Consiliul are o componență nouă, actualii membri s-au întâlnit față în față în calitatea lor de membri CNI o singură dată. În acest context, consider că o poziție comună, pe baza unei analize „la rece” a situației create, va fi de natură să mențină într-o mai bună măsură încrederea în ANI. Singurul comentariu pe care-l fac în acest context ține de evidența că motivul reținerii lui Horia Georgescu nu are legătură cu activitatea sa în cadrul Agenției Naționale de Integritate”, susține Ciucu. Dacă Georgescu își dă demisia, cel mai probabil, va fi organizat un concurs pentru ocuparea funcției de șef al ANI.

Cine sunt despăgubiții din cele trei dosare

Surse judiciare au explicat, pentru „Evenimentul zilei”, care sunt cele trei dosare care au primit despăgubiri supraevaluate.

DOSARUL 1

Matilda Oloşuteanu şi Elena Gheţu au cedat un teren de 21 ha situat în Cernica, cumpărătorului de drepturi litigioase Valentin Vișoiu (foto), pentru suma de 2,7 milioane de euro. La ANRP, terenul a fost evaluat la peste 80 milioane euro. Prin tran zacție, el ar fi obținut un profit de 30 de ori mai mare decât suma investită.

FOTO: Valentin Vișoiu

DOSARUL 2

În al doilea dosar, soții Mircea Adrian Victor Borțică și Anca Valentina Borțică ar fi primit o despăgubire din partea ANRP de 84 milioane lei, pentru un imobil în suprafață de 55.390 metri pătrați, situat în Bucu rești, Șoseaua Olte niței. Procurorii DNA susțin că suma este exagerată și nu a fost stabilită conform normelor europene în vigoare la data evaluării.

DOSARUL 3

Al treilea caz, îl vizează pe Aurel Constantin. În ianuarie 2008, Tudor Constantin i-a cesionat lui Aurel Constantin, cu titlu gratuit, un imobil. Cel din urmă a solicitat soluţionarea cu prioritate a dosarului, motivând cu „starea de sănătate foarte șubredă” a tatălui său și cu vârsta înaintată, atașând cererii un certificat medical conform căruia Tudor Constantin suferă de mai multe afecţiuni.

Problemele penale ale membrilor Comisiei de Despăgubiri

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la nivelul anului 2008 avea mari probleme de integritate. Astfel, Ingrid Popa Mocanu, fosta vicepreşedintă a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost reţinută, ieri, de DNA în dosarul ANRP. „Nu am făcut nimic, sunt faptele evaluatorilor. Nu am făcut niciun prejudiciu în el”, a declarat Ingrid Popa Mocanu, la ieşirea din DNA, înainte de a fi dusă în arestul Capitalei.

Ea este acuzată de trei infracţiuni de abuz în serviciu, comise pe vremea când era vicepreşedinte al Comisiei, funcţie deţinută în perioada 26 iunie 2008 - 6 martie 2009. Ingrid Popa, fosta consilieră a ministrului Gabriel Oprea, este urmărită penal în alt dosar. În urmă cu trei luni, ea a fost acuzată că a fotocopiat documente cu informaţii nepublice pentru a obţine foloase şi a luat informaţii din documente ale DNA care priveau două dosare, potrivit procurorilor.

Șase din nouă membri ai Comisiei Centrale de Restituiri au fost puși sub acuzare sau condamnați

Complicii lui Georgescu

Ingrid Zaarour, fostul preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, a fost pusă sub control judiciar de procurorii DNA în dosarul în care a fost reţinut şeful ANI, Horia Georgescu. Ea este acuzată de trei fapte de abuz în serviciu în calitate de preşedinte al Comisiei, funcţie deţinută în perioada 1 octombrie 2007 - 4 februarie 2009.

Potrivit surselor citate, procurorii au luat o măsură preventivă mai puţin aspră având în vedere că aceasta are grave probleme de sănătate, prezentând şi documente în acest sens.

La DNA a fost adus şi deputatul liberal Theodor Cătălin Nicolescu pentru audieri. Potrivit CV-ului său, în perioada octombrie 2005 - mai 2008, Theodor Nicolescu a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El era audiat mai bine de zece ore. Având în vedere că este deputat, Nicolescu nu poate fi reţinut, el beneficiind de imunitate.

Alți membri penali din Comisie

În aprilie anul trecut, fostul vicepreşedinte al ANRP Remus Virgil Baciu a fost condamnat, definitiv, la cinci ani închisoare cu executare după ce ar fi primit peste 400.000 de lei, în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire a unor foşti proprietari de imobile naţionalizate.

Deputatul UDMR Marko Atilla Gabor, pentru care DNA a cerut aviz Camerei Deputaţilor pentru arestare preventivă într-un dosar disjuns din cazul Bica, a dispărut din ţară de mai multe luni.

El este deja condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în alt caz. Potrivit unor surse judiciare, el s-ar afla la Budapesta, sub protecţia premierului maghiar Viktor Orban.

Ce au descoperit inspectorii Curții de Conturi la ANRP

În perioada 2008 - 2009, atunci când susțin procurorii DNA că s-au petrecut neregulile la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) care l-au trimis pe șeful ANI în arest, Guvernul a aprobat şi apoi a tot schimbat componenţa nominală a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Echipa „ghinionistă”

Din Comisia constituită la nivelul lunii septembrie 2009 făcea parte atunci, pe lângă reținutul Horia Georgescu, Ingrid Zaaour, Marko Atilla Gabor, Remus Virgil Baciu, Theodor Cătălin Nicolescu, Vasile Lupu, Cătălin Carangiu, Mihnea Iuoraș și Ingrid Popa Mocanu.

Procurorii DNA, susținuți de inspectorii Curții de Conturi care au efectuat un control la ANRP în 2013 și care vizează perioada 2009 - 2011, afirmă că în urmă cu doi ani la nivelul Agenției era debandadă totală.

Astfel, în primul rând, nu au fost respectate cerințele standardelor internaționale de evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a proprietăților supuse evaluării.

În al doilea rând, ANRP s-a rezumat la a plăti despăgubirile stabilite de Comisie. „Sumele care s-au acordat de la bugetul statului pentru plata despăgubirilor, pentru perioada 2009- 2011, au fost stabilite după bunul plac al evaluatorilor independenți și în folosul exclusiv al solicitanților, ANRP limitându- se la efectuarea de plăți”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Problema evaluatorilor

O a treia critică vizează evaluatorii angajați de ANRP care au făcut evaluări ce „depăşesc cu mult realitatea, prin estimarea valorilor pe baza anunţurilor din ziare”. Astfel, evaluatorii nu au solicitat informații despre tranzacții imobiliare de la societăți de evaluare, de la bănci, de la notari publici, „fapt ce a condus la denaturarea valorii de piață a imobilelor evaluate pentru care au fost emise titluri de despăgubire”.