După 50 de ani, reapare GHEAȚA în relațiile dintre Germania și Israel

După 50 de ani, reapare GHEAȚA în relațiile dintre Germania și Israel

Tensiunile dintre Berlin și Tel Aviv nu au fost niciodată mai reci din 1965 încoace, când s-au stabilit legăturile diplomatice.

Prim-ministrul israelian Benyamin Netanyahu a anulat marți o întâlnire cu Sigmar Gabriel, șeful diplomației germane, după ce acesta, aflat în vizită în Israel, a ținut să se întâlnească cu două ONG-uri foarte critice la adresa guvernului de la Tel Aviv.

Cele două ONG-uri sunt Breaking The Silence și B’Tselem, care se ocupă cu dezvăluirea a ceea ce susțin că sunt abuzurile armatei israeliene și ale guvernului israelian în Gaza și Cisiordania.

Acest brusc îngheț diplomatic reprezintă un șoc internațional, după ce vreme de 50 de ani între Berlin și Tel Aviv au existat legături deosebit de strânse și călduroase, ca urmare a recunoașterii de către Germania a responsabilității pentru Holocaust.

Ne puteți urmări și pe Google News

Presa germană a sărit în apărarea ministrului său de Externe:

„Tratamentul special acordat Israelului pentru motive istorice a ajuns la limitele sale cu guvernul Netanyahu”, scrie publicația de stânga Der Spiegel. „Greșeala noastră istorică nu poate împinge Germania să accepte ca guvernul israelian să se îndepărteze din ce în ce mai mult de valorile pe care până acum le-am considerat comune.”

Însă, Eldad Beck, autorul cărții „Merkel, Israel și Evreii”, crede că, în realitate, „sunt vreo douăzeci de ani de când Germania are tendința de a ‘normaliza’ relațiile cu Israelul. ‘A normaliza’ are de obicei o conotație pozitivă, însă aici este exact invers, adică încheierea statutului unic al relațiilor cu Israelul.”

Eldad Beck, citat de AFP, crede că este vorba de o schimbare profundă a societăți germane, mai ales a tinerei generații, care dorește „să pună capăt acestei umbre care o împiedică să fie o națiune ca celelalte”, referindu-se la responsabilitatea pentru Holocaust.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, tânărul stat evreu a decis să boicoteze Germania de Vest, până la semnarea în 1952 a unui „acord de compensații economice”, urmat abia în 1965 de stabilirea de relații diplomatice.

Jumătatea de secol de prietenie a fost sărăbătorită în 2015 cu comemorări spectaculoase la Berlin și Ierusalim. Germania a reiterat sprijinul său fidel pentru statul evreu, despre a cărui existență Angela Merkel spunea în 2008 că „face parte din rațiunea de stat a Germaniei”.

Primele fisuri în relațiile israeliano-germane au apărut în luna ianuarie a acestui an, când ministrul de Externe german a declarat pentru prima dată că se „îndoiește” de buna-credință a premierului Netanyahu de a ajunge la o soluție cu două state, după ce Parlamentul israelian tocmai votase o lege care permitea Israelului să ocupe noi teritorii în Cisiordania.

În februarie, guvernul Angela Merkel a anunțat anularea oficială a consultărilor anuale între cele două guverne, invocând probleme de program.

Volker Beck, președintele comisiei parlamentare germane pentru relațiile cu Israelul, a dezvăluit însă pentru AFP că doar din rațiuni diplomatice „amânarea consultărilor guvernamentale a fost prezentată ca o problemă tehnică, pentru a nu escalada situația”.

„Merkel a încercat să rămână politicoasă, dar guvernul israelian nu a sesizat aluziile”, afirmă Moshe Zimmerman, specialist în problemele Germaniei, de la Universitatea ebraică din Ierusalim.

În același timp, în Germania, încăpățânarea lui Sigmar Gabriel de a se întâlni cu reprezentanții ONG-urilor a fost și ea criticată.

Cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung a scris:

„ONG-urile din opoziție se vizitează când este vorba de un regim autoritar, nu un aliat democratic.”

Pe de altă parte, răcirea relațiilor dintre Berlin și Tel Aviv are loc și pe fondul creșterii antisemitismului din Germania, ca urmare a valului de imigranți islamici, de ordinul milioanelor, care au pătruns în țară.

Potrivit unui raport redactat de o comisie de experți independenți pentru Bundestag, evreii din Germania sunt din ce în ce mai îngrijorați de antisemitismul cotidian.

Der Spiegel, care a citit raportul, a constatat că evreii germani consideră mai îngrijorător antisemitismul musulmanilor decât pe cel al extremei drepte din  Germania.