Donald Trump și Brexit: 2016 a fost anul cutremurelor anti-sistem pe ambele maluri ale Atlanticului. Alegerile de anul viitor vor continua această tendință? Care va fi soarta Uniunii Europene?

Pe 23 iunie și 8 noiembrie, la o distanță de numai 20 de săptămâni, milioane de britanici și de americani au dat un vot de blam Sistemului, în ceea ce Richard Wike de la Pew Research Center interpreta ca o manifestare a temerii față dede globalizare, imigrație și terorism.

Globalizarea și imigrația au schimbat radical piața muncii și datele demografice ale Occidentului. Multe persoane, chiar și în țări care s-au construit prin imigrație, cum ar fi Statele Unite, au făcut legătura între infracțiuni și imigrație, spune Wike.

În toată Europa, din Olanda în Polonia, din Suedia în Italia, se fac tot mai des comparații cu situația din anii 1930.

Au apărut numeroase mișcări anti-sistem care se ridică împotriva elitelor politice ca și împotriva Bruxelles-ului și să „dea înapoi” țara claselor de mijloc autohtone.

După ce Donald Trump se va instala la Casa Albă, pe 20 ianuarie, în fruntea celei mai puternice democrații de pe planetă, vor reuși mișcările anti-sistem să pună mâna pe putere și în Europa?

Forțele pro-UE au respirat ușurate pe 4 decembrie, când naționalistul Norbert Hofer a fost învins în alegerile prezidențiale din Austria.

Însă speranțele s-au năruit în aceeași zi în Italia, a treia forță economică din Zona Euro, după ce demisia premierului Matteo Renzi a deschis calea spre posibile alegeri anticipate, în care Mișcarea 5 Stele, care dorește renunțarea la Euro, și Liga Nordului vor fi printre favorite.

Olanda este chemată la urne în martie. Partidul anti-UE al lui Geert Wilders este marele favorit, deși sistemul politic fragmentat îl poate împiedica să formeze un guvern de coaliție.

Franța va vota pentru un nou președinte în luna mai. Marine Le Pen, lidera Frontului Național, va ajunge foarte probabil în turul II împotriva republicanului François Fillon, în ciuda deciziei președintelui Hollande de a nu mai candida pentru un nou mandat.

În toamnă, cancelara Angela Merkel, care în 2015 a deschis granițele Germaniei pentru imigranți, vrea să obțină încă un mandat, dar trebuie să facă față ascensiunii puternicei mișcări anti-UE și anti-imigrație Alianța pentru Germania (AfD).

Deși sondajele prezic victoria lui Merkel și înfrângerea lui Le Pen, nimeni nu poate exclude surprize, așa cum au fost și Brexitul sau alegerea lui Trump.

Yashka Mounk, politolog de la Harvard, citat de EurActiv, spune că o „uriașă incertitudine” plutește deasupra anului 2017:

„Un lucru e clar: victoria lui Trump a dovedit că nu există limite în ascensiunea mișcărilor populiste. Cine crede că este imposibil ca Marine Le Pen să câștige, face aceeași greșeală pe care au făcut-o mulți prieteni ai mei crezând că Trump nu poate câștiga.”