EDITORIALUL EVZ. Cazul bebeluşului de la Iaşi, între revoltă şi „tupeul” medicilor de a suna la 112

Un copil a fost lăsat să moara la Iaşi. Nu a apucat să vadă lumina zilei şi bucuria din ochii mamei lui fiindcă medicului de gardă de la maternitatea de stat a oraşului nu i-a prea păsat. Nici doctoriţa care a supravegheat- o pe viitoarea mămică pe tot parcursul sarcinii, la cabinetul ei particular, nu s-a deranjat să vină şi s-o asiste în spitalul „Elena Doamna” de unde îşi încasează salariul. Asta reclamă tăticul fetiţei nenăscute, prezent pe holurile spitalului în noaptea de 8 spre 9 septembrie, după ce a fost chemat de urgenţă de soţie la ora 3.00. Mai spune că „doamna doctor care era de gardă era plecată din spital” şi că s-a întors cu un taxi în zori, având o coroniţă pe cap. Un amănunt important, zic eu, pentru ancheta poliţiei.

Nu declaraţiile contradictorii ale părinţilor sfâşiaţi de durerea pierderii primului copil şi ale medicilor ieşeni m-au făcut să mă exprim în acest colţ de pagină, lăsând deoparte încinsa campanie electorală şi focul ce a marcat întrunirea PSDului în acest weekend, la Alba Iulia. M-a frapat de-a dreptul protestul mut al colegilor şi prietenilor familiei Ciobanu împotriva atitudinii medicilor de la Maternitatea „Elena Doamna”. Ieşenii aceştia au făcut ceea ce ar trebui să facem cu toţii atunci când suntem trataţi cu dispreţ de reprezentanţii unor instituţii ale statului, când ni se încalcă drepturile sau când nu primim răspunsuri credibile la solicitări legitime.

Oamenii aceia, câteva zeci (nu mai mult decât la un botez!), n-au dezvoltat doar sentimentul de milă faţă de tragedia tinerilor părinţi, ci au avut o răbufnire socială, o furie teribilă împotriva unor ne-oameni şi a sistemului din Sănătate, arhicunoscut, pe care tot cerem – societate civilă şi presă – guvernanţilor să îl schimbe. Cred că în această campanie electorală cazul bebeluşului de la Iaşi ar trebui să fie abordat, iar candidaţii la funcţia supremă în stat să ne spună cum vor putea să-l convingă pe premier să facă reformă.

Ştim ce salarii mizerabile au medicii, acceptăm să „subvenţionăm” în semn de respect pentru omul care ne ajută să redevenim oameni când vreo boală ne loveşte, ştim că nu toţi sunt răbdători cu pacienţii şi le acordă respect, dar mai ştim şi că mulţi, foarte mulţi nu-şi condiţionează actul medical de strămoşeasca şpagă.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Tatăl micuţei spune că bebeluşului lui i s-a refuzat dreptul la viaţă. În primul rând de către medicul care i-a urmărit dezvoltarea, contra cost, pe parcursul celor 9 luni. Apoi, de către colegii acestei doctoriţe - medicii de gardă. Aceştia, deşi aveau în faţă o gravidă cu diabet gestaţional (boala s-a declanşat ca urmare a sarcinii), n-au intervenit cu cezariană la un făt de 4,400 kg. „Noroc cu anestezistul, că (aproape de ora 7.00, după şapte ore de travaliu) a realizat că e grav şi a cerut ca soţia să fie dusă de urgenţă în sală ca să i se facă cezariană. Puteam să o pierdem şi pe ea”, spune Constantin Ciobanu. Şi, spun eu, noroc cu un medic care intrase în tura de dimineaţă şi a făcut operaţia!

Cea mai incredibilă fază în acest caz mi se pare cea legată de poliţie, care, însă, va fi o probă forte a tatălui în ancheta procurorilor. Disperat că nimeni nu intervine să-i ajute soţia şi că nu găseşte niciun medic în spital, Constantin Ciobanu a sunat de două ori la 112. Dispecerul de acolo nu l-a crezut, ba chiar l-a ameninţat că-l amendează dacă mai face glume: cum să nu fie niciun medic în spital?! Cea de-a doua probă, de care am amintit mai sus, poate fi cea legată de taxiul care ar fi adus-o la spital pe doctoriţa de gardă. Dacă anchetatorii îl identifică pe taximetrist, iar acesta confirmă că a adus medicul în zorii zilei de 9 septembrie, lucrurile vor deveni clare.

Dacă se va dovedi culpa medicală, ar trebui ca echipa aceea de medici şi asistente, în frunte cu directorul, să iasă public şi să-şi ceară iertare de la ieşenii care, sâmbătă, s-au plimbat prin faţa spitalului în semn de protest, iar ei au chemat Poliţia, reclamând că sunt deranjaţi de un miting neautorizat. Ăsta e mai mult decât tupeu, domnilor doctori!