EDITORIALUL EVZ CHIȘINĂU. Politicienii momentului și momentul oamenilor politici

14-05/argentina-gribincea-465x390
Autor: | | 1 Comentarii | 135 Vizualizari

Pornind de la definiia lui Ernest Renan, a naiunii ca voina de unitate, confirmata în mod permanent, fiecare zi a unei naiuni este cruciala. 

Și totui, exista etape, momente în viaa unei naiuni, în care slabiciunea se pedepsete dublu, iar consecinele ei pot fi dezastruoase pentru membrii comunitaii.

Recunosc, am ateptat recenta conferina de presa, anunata de Cotroceni cu ocazia scandalului în care a fost implicat fratele preedintelui României, cu o oarecare strângere de inima. Am perceput aceste luni, în care atmosfera geopolitica pare sa devina tot mai densa i mai apasatoare, iar regiunea în care ne-a fost dat sa ne natem pare sa devina un mic centru al Universului, ca pe o perioada de rascruce. i momentul de saptamâna trecuta, în care preedintele Traian Basescu a gasit de cuviina sa-i faca publica atitudinea faa de scandalul în care a fost implicat fratele sau, mi s-a parut unul dintre acele momente de criza, în care destinul unei comunitai întregi depinde de un cuvânt spus de la cea mai înalta tribuna a arii.

„În zece ani nu am facut nicio intervenie în justiie. Plec de la premisa ca în faa justiiei toi sunt egali. Faptul ca eti fratele preedintelui nu te scutete de nimic. Sper ca varianta fratelui meu este cea reala. Regret ca fratele meu s-a implicat într-un astfel de anturaj”, a zis preedintele Traian Basescu (citat dupa deschide.md), confirmând ca a respectat i va respecta mereu independena acestei instituii fundamentale într-o democraie.

Sigur, este o atitudine perfect normala, dar suntem obinuii cu practici atât de îndepartate de normalitate, încât ne entuziasmam i ne bucuram de fiecare manifestare a normalitaii. Am citit undeva parerea ca preedintele n-ar fi trebuit sa faca aceste precizari, pentru ca este o poziie „de la sine îneleasa”. Ei bine, nu e chiar aa, în condiiile în care una dintre principalele probleme ale societaii noastre este corupia. Pe de alta parte, atunci când problema atinge chestiuni de familie, povara onestitaii devine i mai greu de dus (repet, într-o societate în care lipsa unor principii democratice se face simita, mai ales în momentele de criza). „Nimic nu e mai periculos pentru constiina unui popor decât privelistea corupiei si a nulitaii recompensate”, zicea Eminescu. Pericolul este cu atât mai mare, cu cât suntem martorii (i participanii, volens, nolens) unor schimbari geopolitice majore, iar rolul liderilor, în aceste condiii, este greu de supraestimat. Oricât de mult neam baza pe spiritul popular, moralul lui este setat la cotele stabilite de clasa politica. Cetaeanul nu poate sa nu observe creterea temperaturii din societate, nici furtunile din zona mass-media, care, uneori fara sa vrea, reflecta „micarile de trupe” din culisele politice. 

Știu cât de discutat (controversat) a fost ataamentul românilor basarabeni faa de Traian Basescu. Discuiile au atins unele coarde sensibile, mai ales în perioadele electorale i în cele în care s-a pus la cale suspendarea preedintelui Basescu, iar implicarea vectorului basarabean în politica româneasca a trezit i multe nemulumiri. Istoria a vrut aa, încât o parte a românilor sa fie rupi de trunchiul societaii, sa nu aiba o alta legatura cu aceasta, decât una „extratemporala”, care face referire la dorina de unificare naionala din secolele trecute. Dorina, dar nu moft. Dorina fireasca, pentru ca problema frontierelor (i mai ales a celor din est) este problema securitaii întregii frontiere i a întregii societai româneti.

Spre deosebire de ali politicieni (cu unele mici, dar remarcabile, excepii), Traian Basescu a avut mereu curajul sa abordeze acest set de probleme, extrem de delicate, ale României actuale. Asta explica ataamentul pe care muli dintre românii basarabeni l-au exprimat, în special în perioadele electorale, la urna de vot, faa de discursul politic al preedintelui Traian Basescu. Cum tema acestui discurs este una deosebit de dureroasa, numai oameni de înalta vocaie, contieni de miza jocului geopolitic, au abordat-o în mod consecvent.

N-a trecut mult timp, de când o buna parte a presei româneti s-a entuziasmat, s-a plecat umil i a aplaudat în picioare intrarea lui Vladimir Putin (cu mari întârzieri, absolut nediplomatice) în cadrul Summitului NATO de la Bucureti, din 2008. i mai puin timp a trecut de la evenimentele violente din societatea româneasca, urmare a unui înverunat razboi mediatic, în care o parte a mass-media din România a „sunat” ciudat de asemanator cu mesajul emanat de Vocea Rusiei. N-au trecut muli ani de atunci, ziceam, i, daca trebuia confirmat o data în plus ca Putin este un dictator fara scrupule, acest lucru l-au confirmat evenimentele de ultima ora de la frontiera ruso-ucraineana.

Aceste i alte, aparent nesemnificative, simptome ale „febrei geopolitice” indica o stare de criza, în care „organismul social”, fiina colectiva care trebuie sa supravieuiasca între frontierele României, are nevoie de grija unor oameni politici, cu verticalitate, nu a unor simpli politicieni de moment. Altfel, spus, nu e momentul politicienilor de moment, a venit momentul oamenilor capabili sa-și asume roluri de anvergura. Pe ambele maluri ale Prutului.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...