Curg gârlă informații tot mai interesante despre cazul de corupție de la Curtea de Apel București.
Ieri am aflat cum punea la cale judecătorul Stan Mustață tergiversarea dosarului în care e judecat Dan Voiculescu. Tablolul general îți provoacă silă și revoltă.
Legea, așa cum e formulată acum, este prea blândă cu magistrații bolnavi de rapacitate cronică. Este revoltător și grețos în același timp să vezi cât de hapsân se dovedește un individ plătit din banii tăi cu peste 100 de milioane de lei vechi lunar.
Pentru onestitate și imparțialitate, magistrații sunt în acest moment o categorie de care statul are foarte multă grijă pe banii fiecăruia dintre noi. Beneficiază de un statut special în relație cu „angajatorul”, de inamovibilitate, câștigă foarte bine și nu duc grija unei pensii care să-i țină la limita subzistenței. Băncile le-ar da oricând credite pentru a-și satisface eventuale dorințe mai extravagante. Nu duc lipsă de nimic.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cât de hapsân trebuie să fie cineva care mai ia șpagă peste toate acestea, indiferent că vorbim de bani, lambriuri, găini, făină sau aparate electrice? Pentru a pricepe foarte bine efortul pe care îl face societatea ca să susțină un singur magistrat, vă ofer o comparație extremă, dar elocventă. Un salariu mediu din magistratură face cât taxele plătite către stat de 42 de angajați cu salariul minim pe economie. Pentru fiecare judecător care încasează peste 10.000 de lei plătesc lunar taxe 42 de angajați care abia supraviețuiesc din 850 de lei, cât e salariul minim pe economie.
Nu fac această comparație dintr-un avânt socialist care să infiereze veniturile prea mari. Este normal ca magistrații să fie plătiți cu sume care să le asigure un trai mult peste medie. Nu e nicio problemă cu veniturile pe care le primesc acum. De asemenea, ei trebuie să fie protejați prin legi speciale și să știe că nu vor mai avea griji nici la bătrânețe. Este vital să aibă acest statut special pentru ca nimic să nu le poată altera onestitatea și obiectivitatea. Dacă vrem ca o Justiție puternică și capabilă să impună legea în societate, avem nevoie de magistrați bine plătiți și total protejați.
În același timp însă, atunci când se dovedește că un magistrat este corupt, societatea trebuie să-l sancționeze cu aceeași măsură cu care îl protejează pe tot parcursul carierei și vieții. Pedepsele de acum sunt mult prea mici în cazul magistraților necinstiți. Unii mi-au reproșat că ideea asta este extremistă, dar eu cred că un judecător dovedit corupt trebuie să plătească mult mai scump decât o face prin legile de acum, în bani și cu ani grei de libertate. Pedeapsa pentru un act de corupție ar trebui să fie, prin lege, dublul maximului în cazul unui magistrat și niciodată cu suspendare sau regim deschis.
Statul ar trebui să-i calculeze judecătorului șpăgar suma totală pe care i-a plătit-o din prima zi de magistratură și ar trebui să-l pună să returneze contribuabililor toți acești bani, în suma actualizată. A încasat mulți bani pentru onestitate, trebuie pus să-i returneze când se dovedește că este necinstit. Asta după ce i s-a confiscat tot ceea ce nu a putut să justifice prin vreo moștenire, verificată și ea la sânge pentru a evita alte fraude.
În final, după modelul din democrații consolidate, ar trebui să-și piardă și dreptul la orice fel de pensie. Veniturile mari și pensia pe măsură sunt beneficii financiare achitate magistratului de societate pentru onestitatea și imparțialitatea lui. Dacă se lasă corupt, înseamnă că a încasat toate aceste beneficii în mod fraudulos și trebuie pus să le restituie. Vi se pare prea mult?
Recomandările noastre
