Politica

Ei sunt cei 33 de europarlamentari aleşi de români

Autor: | marţi, 09 iunie 2009 | 84 Comentarii | 0 Vizualizari
Scrutinul pentru Parlamentul European nu a adus surprize majore în privinţa raporturilor de forţe între partidele care vor juca, la toamnă, marea carte a prezidenţialelor.

La fel ca şi la scrutinul pentru Legislativul naţional, PSD şi PDL sunt în continuare umăr la umăr, la distanţa extrem de mică unul de altul. În pofida unui mic avans al  social-democraţilor lui Mircea Geoană, PSD şi PDL vor fi reprezentaţi de câte 11 europarlamentari. Şi asta pentru că Elena Băsescu va îngroşa rândurile celor 10 aleşi ai PDL. PNL se plasează din nou pe locul trei, cu cinci mandate, iar PRM a fost salvat de tandemul Vadim-Becali şi obţine trei europarlamentari, naţionaliştii fiind la egalitate cu UDMR.

Intelectualii preşedintelui şi fiice de securişti au ajuns în PE

Democrat-liberalii, membri ai familiei popularilor europeni, vor fi reprezentaţi în PE de Theodor Stolojan, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, publicistul Traian Ungureanu,  fostul consilier prezidenţial Cristian Preda, Marian Jean-Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru-Constantin Luhan, Rareş Niculescu, Elena-Oana Antonescu şi "independenta" Elena Băsescu.

Monica Macovei-Jeanne D'Arc a justiţiei

Fostul ministru al justiţiei în primul Cabinet Tăriceanu, Monica Macovei provine din rândurile societăţii civile, unde a activat ca unul dintre criticii guvernării Năstase. Din poziţia de ministru independent al Guvernului, Macovei s-a erijat în marea luptătoare anti-corupţie, unul dintre momentele de maximă expunere mediatică consumându-se chiar la începutul mandatului, atunci când, în plin scandal între Palate, a acuzat intervenţia premierului Tăriceanu în dosarul Patriciu. Macovei a fost în permanent conflict cu liberalii, despre care şeful statului spunea atunci că au adus mafia pe masa guvernului.

Conflictul cu PNL s-a extins şi la nivelul Parlamentului, acolo unde PNL, PSD şi UDMR au făcut front comun împotriva ministrului. În vreme ce Macovei a marşat pe acelaşi discurs prezidenţial al clasei politice corupte, PNL, PSD şi UDMR au susţinut că reforma juridică propusă de aceasta este deficitară.

Macovei a părăsit Cabinetul Tăriceanu, în mai 2007, odată cu toţi miniştrii PD.

Acuzată de Dan Voiculescu că ar fi fost „un procuror feroce în timpul lui Ceauşescu”, Macovei a fost chiar pe lista potenţialilor comisari europeni de după aderarea României la spaţiul comunitar. Acuzaţiile legate de activitatea sa de procuror, pe vremea dictaturii ceuaşiste, au fost readuse în atenţia opniei publice în momentul în care Traian Băsescu a scos "mapa" profesională a liberalei Norica NIcolai.

O altă bilă neagră este acordată din cauza afacerii imobiliare în care a fost implicată familia ministrului. Este vorba de cazul apartamentului naţionalizat deţinut de soţii Gherghescu, imobil revenit, după un lung proces, chiriaşilor, şi nu foştilor proprietari. Dacă în instanţele de fond, fostul proprietar avusese câştig de cauză, instanţa supremă a decis ca locuinţa să revină chiriaşilor. Decizia acesteia a venit însă chiar în timpul mandatului ministerial al Monicăi Macovei, fiica soţilor Gherghescu.

Intelectual de Cotroceni- Cristian Preda

Profesor universitar, intelectual angajat public, Cristian Preda şi-a arătat ambiţiile de a trece de la catedră la rolul de politician. După ce la sfârşitul deceniului trecut a deţinut funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă la Preşedinţia României, Preda intrase într-un relativ con de umbră, în mandatul Guvernului Adrian Năstase.

În martie 2007, Cristian Preda a fost numit în funcţia de consilier la Departamentul de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale, organizând activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie şi cercetare, negociind cu sindicatele din învăţămînt şi mediind instituţional între actorii implicaţi în reforma educaţiei.

De aici la înrolarea sa în PDL nu a mai fost decât un pas şi, la începutul lui 2009, Preda devine membru al partidului, fiind propulsat pe locul 4 al listei pentru PE.

Şeful Elenei Băsescu la PE- Iosif Matula

A fost preşedinte al Regiunii de Dezvoltare Vest, al Consiliului Judeţean Arad şi viceprimar al oraşului Chişineu Criş. De la începutul anului este europarlamentar, iar la cabinetul său de la Bruxelles o are ca stagiară pe fiica preşedintelui Traian Băsescu, Elena. Două lucruri înţelegem din frazele anterioare: Iosif Matula are experienţă administrativă şi fler politic. După ce la alegerile europarlamentare din 2007, a candidat pe listele PD de pe poziţia a 13-a, Matula îşi vede răsplătită fidelitatea cu “plecarea” de pe un nesperat loc 6 la cursa electorală de anul acesta.

Petru-Constantin Luhan

Anul trecut, Petru Luhan a candidat pentru postul de administrator public al judeţului Suceava şi l-a obţinut. Presa locală a speculat intens cu privire la motivele care l-ar împinge pe un tânăr să renunţe la un salariu de mii de euro ca manager financiar la Petrom pentru un post în administraţia publică. S-a descoperit, ulterior, că Petru Luhan este una dintre cele mai bine plătite persoane din administraţia publică suceveană. Tânărul în vârstă de 31 de ani ar ridica lunar peste 100 de milioane de lei vechi, net. “Bugetul ca o pradă” este o productie care nu mai mira insa pe nimeni in Romania. Susţinut puternic de eminenţa cenuşie a politicii PDL-iste din Suceava, Gheorghe Flutur, Luhan şi-a obţinut o poziţie eligibilă pe lista partidului pentru europarlamentare şi nu mai aşteaptă acum decât scrutinul din 7 aprilie care îl va trimite, aproape sigur, la Bruxelles.

Fiica securistului de la Bruxelles -Oana-Elena Antonescu

Elena Băsescu nu a fost singura odraslă promovată pentru Parlamentul European. Pe un loc semieligibil, respectiv pe 10, se află o Oana-Elena Antonescu, nimeni alta decât fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles şi posesor de certificat de poliţie politică de la CNSAS.

Anonimă pe plan politic, dar cu un CV impresionant, Oana Antonescu îi datorează ascensiunea în partid tatălui şi relaţiei acestuia cu preşedintele Traian Băsescu.


Adrian Severin şi spionii

Fostul ministru de Externe, Adrian Severin, a rămas în conştiinţa publică prin celebra sa listă, despre care vorbea în 1997. „Lista lui Severin” cuprindea o listă cu spioni străini care activau pe plaiurile autohtone. Societatea a intrat în priză, politica a clacat, media a sărit ca arsă. A venit însă şedinţa CSAT, prezidată de Emil Constantinescu, care urma să se pronunţe asupra declaraţiilor şefului diplomaţiei române. Când, de fapt, decizia fusese deja luata: Sacrificarea solului. Adrian Severin urma să părăsească Externele.

El a fost nominalizat de publicaţia „European Voice” la premiul „Parlamentarul European al Anului”. Alături de el, se află eurodeputatul francez din Partidul Popular European Creştin Democrat (PPE-DE), Alain Lamassoure. Împreună s-au ocupat de distribuirea locurilor în PE, unul dintre cele mai importante dosare ale ultimilor ani.

Ioan Mircea Paşcu şi sănătatea ziariştilor

Ioan Mircea Paşcu
este unul dintre liderii PSD din grupul de susţinere al lui Ion Iliescu. Mininistru al Apărării în timpul Cabinetului Năstase, el a intrat în conflict cu jurnaliştii. Pe fondul unei relaţii tensionate între PSD şi presă, ministrul a venit cu o iniţiativă legislativă prin care cerea impunerea unor reguli extrem de stricte în materie de drept la replică. La acea dată, iniţiativa sa a stârnit un mare scandal, scandal ce a fost amplificat printr-un comunicat de presă în care demnitarul PSD le transmitea ziariştilor "să aibă grijă de sănătatea lor".

Ca ministru al Apărării, Paşcu şi-a legat numele de intrarea României în NATO, însă, în acelaşi timp, perioada când a deţinut acest portofoliu a coincis şi cu o scădere sensibilă a încrederii populaţiei în instituţia Armatei.

Fiicele şi soţiile PSD-ului

Daciana Sârbu
este identificată de opinia publică mai mult dintr-o perspectivă relativ mondenă, deşi este o prezenţă feminină discretă. Ea este identificată drept fiica lideruluiu PSD Ilie Sârbu şi soţie a ministrului Victor Ponta, mai puţini fiind cei care cunosc activitatea acesteia în parlamentul naţional sau în cel european.

Relaţia dintre Daciana şi tatăl său, Ilie Sarbu, senator PSD, a fost marcată de tensiuni. După ce tatăl a suferit un accident la vânătoare, Daciana a decis să iniţieze un proiect pentru interzicerea vânătorii în ţarcuri, care a fost respins la Senat.

În ceea ce priveşte activitate de până acum de eurodeputat, amendamentele Dacianei Sârbu au vizat, în principal, reglementari privind comercializarea produselor biodestructive, măsuri de protecţie pentru ecosistemele marine fragile şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon în ţările membre, protejarea resurselor de apă, dar şi aspecte legate de protecţia sociala cum ar fi crearea unor politici care să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea stării mentale a copiilor cu părinţi emigraţi, sau care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi de învăţare şi/sau cu tulburări psihice, precum şi reglementări privind donarea şi transplantul de organe.

Tehnocratul PSD- Victor Boştinaru

Victor Boştinaru poate fi considerat un tehnocrat în materie de politică externă. Boştinaru este apreciat pentru păstrarea legăturilor partidului cu Internaţionala Socialistă şi cu Partidul Socialist European. Chestiunile de bucătărie internă care au dus la aderarea PSD-ului la cele două partide internaţionale au fost realizate de Victor Boştinaru. Astfel, el a fost reprezentant al PSD la Grupul de Coordonare al

Partidului Socialiştilor Europeni (din 2004) şi la Comitetul Internaţionalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est (din 2004); delegat al PSD la Consiliul Internaţionalei Socialiste (Geneva 2007 şi Atena 2006), la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (Bruxelles 2004 şi 2006), la Consiliul Internaţionalei Socialiste (Madrid 2004, Roma 2003, Casablanca 2002 şi Santo Domingo 2001). Ca deputat în Parlamentul de la Bucureşti, Boştinaru a condus Comisia de politică externă.

Anonimul Cătălin Sorin Ivan

Vicepreşedinte al organizaţiei Tineretului Social Democrat - TSD-Naţional, Cătălin Sorin Ivan, responsabilitatea sa în cadrul acesteia este legată de relaţiile externe. Fost consilier local, în Iaşi, până la alegerile locale din iunie 2008, activitatea sa politică a început în 2002, când a intrat în PSD.

La numai un an de la debutul său politic a devenit vicepreşedinte filialei TSD Iaşi, iar din 2006 a fost numit preşedinte al organizaţiei.

În aprilie 2005, a intrat în Consiliul Judeţean al filialei PSD din Iaşi, în acelaşi an fiind numit Secretar al Departamentului pentru Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport al PSD.

Politica şi cutremurele

Candidata PSD la europarlamentare, Viorica Dăncilă, are o experinţă de doar câteva luni în Parlamentul European, obţinând mandatul pe 21 ianuarie 2009. La alegerile din 2007 aceasta a ocupat locul 22, însă, prin alegerile europarlamentarilor Titus Corlăţean şi Cătălin Nechifor, în Parlamentul României, în noiembrie 2008, aceasta a reuşit să ajungă în acest an în PE. La alegerile din acest an Viorica Dăncilă ocupă locul 11. În scurta carieră de europarlamentar, Dăncilă a adresat o întrebare în PE, legată de politica UE cu privire la cutremure, respectiv acţiunile întreprinse de către Comisie, ca urmare a recentului cutremur în Italia.


Liberalii au prins cinci locuri: Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi.

Adina Vălean şi viitoarele soţii

Cotată ca unul dintre europarlamentarii români cu o bună prestaţie la PE în mandatul precedent, Adina Vălean a fost atacată de către fostul ministru de externe, liberalul Adrian Cioroianu. Supărat că nu a obţinut un loc eligibil, Cioroianu a demisionat din PNL şi, într-un gest discutabil, el l-a acuzat pe Antonescu că şi-a plasat viitoarea soţie pe liste, nefiind cu nimic mai presus de preşedintele Băsescu, care şi-a promovat fiica.

Adina Vălean a fost aleasă europarlamentar în noiembrie 2007, ea fiind selectată pentru un post eligibil de către poreşedintele de atunci al PNL, Călin Popescu Tăriceanu. Adina Vălean a reuşit să impună de curând la nivelul Parlamentului European un raport în ceea ce priveşte scăderea tarifelor de roaming. Europarlamentarul liberal Adina Vălean este din 25 aprilie 2007 vicepreşedinte al grupului ALDE (Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor din Europa) din Parlamentul European.
 
Ramona Mănescu şi tinerii  din PNL

Ramona Mănescu, candidatul PNL de pe locul patru al listei pentru europarlamentare, a intrat în rândurile liberalilor de la 18 ani, adică din februarie 1990.


Ea a fost declarată europarlamentarul anului 2008 şi este soţia deputatului Rareş Mănescu, unul dintre coordonatorii campaniei electorale a PNL.


Tribunul şi ciobanul, un tandem pentru Europa

Corneliu Vadim Tudor va ajunge în Parlamentul Eruopean, fiind salvat de la decesul politic dâmboviţean de către cel cu care, până nu demult, făcea schimb de înjurături. Preşedintele PRM a făcut tandem cu oierul Gigi Becali, speculând electoral postura de victimă a sistemului juridic în care s-a plasat finanţatorul Stelei.

Aşa-zisul "tribun" este una dintre cele mai colorate prezenţe de pe scena politică post-decembristă, fiind cunoscut prin discursul cu accente naţionalist-extremiste, ca şi prin invectivele pe care le lansează cu lejeritate la adresa altor figuri publice, atât la nivelul discursului public, cât şi prin revista România Mare.

Generator de circ în Parlamentul naţional, acolo unde nu ezita să se dueleze cu anumiţi colegi, folosind ca armă pastilele de rudotel, C.V.Tudor a cunoscut un veritabil declin.

Prezent de aproape 20 de ani în atenţia publicului, cea mai bună performanţă a sa a fost finala cu Ion Iliescu pentru preşedinţie, în 2000. Sub ameninţarea extremismului, românii au fost nevoiţi atunci să îl aleagă pe Iliescu pentru un nou mandat.


Dintre marile "realizări" ale lui Vadim, din ultima vreme, se numără spectacolul pe care l-a oferit cu ocazia condamnării comunismului de către Băsescu, în cadrul unei şedinţe reunite ale Parlamentului. La testul votului uninominal, din toamana anului trecut, PRM a rămas în afara Parlamentului naţional.

Salvarea a venit din partea lui Becali, pe care Vadim l-a invitat să candideze alături de le pentru PE.   


Laszlo Tokes - de la independenţă la revenirea în UDMR

În 2007, Laszlo Tokes a candidat ca independent pentru un loc în Parlamentul European, după o serie de dispute cu UDMR şi Marko Bela, şi a reuşit să convingă electoratul. Acum este membru al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din PE. De numele lui Laszlo Tokes, ca episcop al Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, se leagă debutul revoluţiei din 16-17 decembrie 1989, din Timişoara.


Imediat după Revoluţie, Laszlo Tokes a fost ales episcop reformat de Oradea. De asemenea, a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România.Prin unele declaraţii ale sale, de orientare naţionalistă, Laszlo Tokes a pierdut o parte din simpatia de care se bucura în opinia publică românească imediat după Revoluţia română din 1989. În 2001 a fost sancţionat cu “mustrare scrisă” de către conducerea UDMR. Ulterior, s-a îndepărtat de această organizaţie, fiind unul din susţinătorii Uniunii Civice Maghiare.

Sogor Csaba şi boicotul Zilei Naţionale

Sogor Csaba
este cel care în 2001 le-a cerut maghiarilor să nu participe la manifestările de Ziua Naţională a României sau măcar să poarte o banderolă neagră pe braţ, în semn de doliu.

În august 2006, Sogor Csaba a declarat că a fost interogat de câteva ori de foşti securişti şi că a dat trei declaraţii despre relaţiile sale cu Laszlo Tokes. Cu toate acestea, el a primit mai multe decizii de la CNSAS că nu a avut dosar de colaborator sau informator al Scurităţii.


Două dintre declaraţii au fost scrise, potrivit lui Sogor, în limba română, în anul 1984. Prin acestea, el a fost obligat să arate că nu a complotat împotriva regimului comunist şi că nu a militat pentru alipirea Transilvaniei la Ungaria. Ultima dintre declaraţiile semnate de reprezentantul Uniunii dateaza din 1989.

Au contribuit: Roxana Preda, Alexandra-Livia Dordea, Ana Zidărescu, Cristina Botezatu, Vlad Stoicescu.

Tag-uri:


SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

RTV

Realitatea

B1

Stiri pe surse

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.