Pe coperta unuia din hebdomadarele celebre ale hexagonului, fotografia lui Emmanuel Macron poartă legenda: «Le Kid». Într-adevăr, Macron (39 de ani) este cel mai tânăr șef de stat de la Bonaparte încoace, iar în istoria contemportană îi depășește pe John Kennedy, Justin Trudeau sau Tony Blair, fiecare dintre aceștia aleși la 43 de ani. Este chiar cel mai tânăr șef de stat ales, încă în funcție, din lume.
Ceea ce neliniștește nu este însă tinerețea lui cât necunoscutul care îl înconjoară. Spre deosebire de cei citați mai sus, care aveau deja o istorie personală, Macron pare să fi ieșit de nicăieri. În urmă cu trei ani nimeni nu îl cunoștea și în urmă cu 6 luni nimeni nu ar fi pariat pe candidatura lui.
Un fler politic infernal
Ceea ce sare în ochi însă dacă îi urmărim ascensiunea fulgurantă este capacitatea lui de adaptare. Dacă face o greșeală cu siguranță că nu o va repeta. Învață repede și învață bine. Din imaginile înregistrate de camera care l-a însoțit în ultimele trei luni de campanie rezultă că, în fapt, nimeni nu are o influență asupra lui, nici măcar Brigitte – mult mai puțin prezentă decât s-a presupus. Își face strategiile singur, ia deciziile singur și are un fler infernal.
Ne puteți urmări și pe Google News
La ora inchiderii editiei conferinta de presa a comisiei de investituri a formatiunii République en Marche isi incepea prezentarea. Anuntul cel mai spectaculos : Manuel Valls nu va fi investit de catre formatiunea prezidentiala ! Totusi, mic gest de bunavointa : République en Marche nu va prezenta un contracandidat in circumscriptia fostului premier.
Alt aspect interesant : jumatate din candidati provin din societatea civila si au fost selectionati pe baza de candidaturi spontane ; paritatea este totala (50% femei,50% barbati). In ceea ce priveste pluralismul dorit de Macron : 24 dintre candidati provin din PS. Operatiunea de sifonare a republicanilor este mai putin reusita caci nici un republican nu se gaseste pe listele En Marche
La doar câteva zile de la victorie, Emmanuel Macron pare să își continue marșul triumfal călcând, în mers (en marche!) totul în picioare. Partidul Socialist a fost practic pulverizat iar ținta următoare sunt republicanii, cărora Macron încerca să le șifoneze câteva figuri de marcă și, în trecere, electoratul. Programul lui, despre care s-a spus de atâtea ori că este neclar, se poate rezuma în intenția foarte precisă de a distruge sistemul politic actual.
Așa cum era de așteptat, toate curbele se inversează în favoarea învingătorului; ultimele sondaje arată că 52% din alegători doresc să îi ofere o majoritate parlamentară, la doar o săptămână după un alt sondaj care spunea contrariul. Macron nu s-a privat de plăcerea de a-l umili pe Emmanuel Valls, fostul sau șef în guvernul lui Hollande, care s-a oferit să candideze pe listele République en Marche (noul nume al mișcării lui Macron, devenită partid politic): Valls așteaptă încă o confirmare după ce i s-a spus, public, că nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi acceptat…
Între timp, Macron se face scump la vedere. Brigitte dă vești în fața imobilului de campanie, asigurând simpatizanții că «președintele lucrează». Două ceremonii memoriale alături de părintele lui spiritual, François Hollande, au fost singurele apariții publice ale președintelui ales.
În ceea ce-l privește, Hollande nu anunță că se va retrage din viața politică. Nu se știe niciodată ce rezervă astrele! În așteptare, va conduce o fundație și își va începe viața civilă cu o vizită în rue de Solferino, sediul PS, al cărui secretar general a fost timp de 10 ani.
Transferul oficial de putere va avea loc duminică, la ora 10. Vom afla apoi, destul de repede, numele primuluiministru și componența guvernului, care ar trebui să dea câteva semnale privind „metoda Macron”.
Recomandările noastre
