PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Verde

Eolienele au prins avânt: un miliard de euro "se învârte" în Dobrogea

Autor: | | 59 Comentarii | 5426 Vizualizari
01main_shutterstock_02
2010 este anul în care România a intrat pe harta europeană a producătorilor de energie "din vânt", cu aproape 600 MW.

După ani întregi de tatonări şi de discuţii, anul 2010 marchează un salt spectaculos în domeniul energiei eoliene pe plan local. Peste 560 MW s-au ridicat deja în Dobrogea anul acesta, un record impresionant, dacă ne gândim că la finele lui 2009 figuram pe harta producătorilor de energie din vânt cu doar 14 MW instalaţi. În total, aceste proiecte au atras circa un miliard de euro, adică mai bine de o treime din investiţiile străine directe din România preconizate pentru anul acesta.

Sau, altfel spus, investiţiile străine atrase în proiectele eoliene implementate anul acesta valorează aproape cât toate fondurile structurale absorbite din 2007 până la finele lunii octombrie a acestui an.

CEZ, cel mai mare investitor

Actorul principal al anului este grupul ceh CEZ, care a racordat deja la reţeaua naţională de transport a energiei electrice circa 300 MW, cel mai mare parc eolian construit până acum în comuna Fântânele (jud. Constanţa), parte a unui proiect total de aproape 600 MW. Potrivit datelor primite de la Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (AREE), pe locul doi se află Energias de Portugal, care în această lună a început perioada de teste la un parc de 90 MW în comuna Peştera (jud. Tulcea).

De asemenea, portughezii au finalizat construcţia altor 138 MW la Cernavodă (Constanţa), la care în decembrie- ianuarie ar putea începe testările. Tot până la finele anului, grupul italian Enel va testa o fermă eoliană de 34 MW la Valea Nucarilor (jud. Tulcea). Dacă adăugăm alţi 29 MW care funcţionează în diverse proiecte mai mici, în total vorbim de aproape 600 MW cu care Dobrogea se poate lăuda în prezent. Asta înseamnă aproape cât puterea unui reactor de la Cernavodă.

"E o industrie care face treabă, aduce mari beneficii statului român şi merge pe tehnologii de vârf, pentru că toate turbinele sunt de ultimă generaţie. Dacă la începutul anului ne întreceau toate statele ex-socialiste, acum doar Polonia e înaintea noastră. Astfel, avem circa 600 MW instalaţi, în condiţiile unei legislaţii care funcţionează întrun picior", ne-a spus Ionel David, reprezentant al AREE.

Comisia UE ţine blocate proiectele


Proiectele menţionate mai sus sunt doar "vârful de lance" în sectorul producţiei de energie eoliană. Potrivit reprezentanţilor Transelectrica, cererea depăşeşte de zece ori capacitatea pe care o poate suporta sistemul energetic naţional, ridicându-se la circa 31.000 MW. Din această capacitate, peste 5.300 MW au avize tehnice de racordare la reţea şi alţi 4.336 MW sunt într-o etapă şi mai avansată, având contracte de racordare.

Proiectele au luat avânt după ce autorităţile române au hotărât, în 2008, să sprijine energia eoliană acordând, pentru o perioadă, două certificate verzi pentru fiecare megawattoră (MWh) produs şi livrat în reţea, fiecare certificat putând fi tranzacţionat cu preţuri între 27 şi 55 de euro. Cât din aceste proiecte se va şi realiza însă, rămâne de văzut, dat fiind că nici acum Legea 220/2008 de sprijinire a energiilor regenerabile nu este aplicabilă.

Deocamdată, toţi investitorii aşteaptă ca legea să obţină avizul de la Bruxelles. Oficialii europeni nu s-au clarificat încă asupra acestei scheme de sprijin. Ei vor să afle dacă nu cumva aceste investiţii sunt supracompensate, iar companiile implicate vor avea un profit nerezonabil, ori dacă nu este vorba de ajutor de stat, deşi nu sunt implicate fonduri de la buget. Din 2009 şi până acum, nu mai puţin de 130 de întrebări au fost trimise autorităţilor române pe marginea acestei legi, ultimul set, la care se lucrează acum pentru răspunsuri, având 45 de întrebări.

"Situaţia e frustrantă, pentru că România e ultimul vagon, preluăm modelele existente în alte state. Acum, cea mai mare piedică în calea legii este UE.",
IONEL DAVID, reprezentant



AREE BARIERĂ

Goana după "aurul" verde, oprită de la Bruxelles


Investitorii speră acum ca până la finele anului, începutul lui 2011, Comisia Europeană să dea undă verde la schema de sprijin aprobată de autorităţile române. Ionel David spune că autorităţile au funcţionat ireproşabil, deoarece au avut dialog şi cu industria de profil şi cu opoziţia, iar legea a fost adoptată în unanimitate în parlament.

Investitorii români şi străini aşteaptă bonusurile promise


De obţinerea avizului de la Bruxelles va depinde dacă investitorii în domeniu rămân sau pleacă, susţine Marius Iliev, managing partner al Ima Partners, companie care se ocupă de managementul unor proiecte importante pe plan local.

Deocamdată, până la intrarea în vigoare a legii, parcurile eoliene care funcţionează primesc doar un certificat verde pe MWh, potrivit vechii legislaţii.

"Investiţiile de până acum au fost făcute de companii care au mizat greşit pe intrarea în vigoare a Legii 220. În principiu, proiecte eoliene susţinute cu un certificat verde nu sunt fezabile în România", a declarat Iliev. Potrivit acestuia, aproape toate marile proiecte au fost puse în aşteptare, aşteptând aplicarea noii legi, prin care, până în 2017, se acordă două certificate. Între timp, firmele mari trag de timp, punând în funcţiune doar capacităţi mici, pentru a nu-şi asuma riscuri prea mari.

În plus, companiile care au investit deja sunt cele care au atras finanţări înainte de apariţia crizei, când condiţiile de piaţă şi aşteptările privind preţul energiei erau altele. În general, investitorii actuali sunt marile companii de utilităţi, pentru că, din cauza incertitudinilor de pe plan local, fondurile de investiţii nu sunt prezente pe piaţă, afirmă Iliev. "Azi sunt şi proiecte care se bazează pe 2 certificate verzi şi care vor fi excluse de pe piaţă, pentru că investiţiile sunt prea riscante", a adăugat acesta.

DEZVOLTARE PE ORIZONTALĂ

Turbinele pot antrena şi alte industrii la noi în ţară


Dacă legea se va aplica rapid, cu toată legislaţia secundară necesară, se va declanşa o avalanşă de proiecte ce vor fi puse în practică, pentru că investitorii se vor grăbi să ocupe la timp cote de piaţă cât mai mari. În plus, câ ştigătorii în acest sector vor fi cei care vor investi primii pe piaţă, pentru că după 4-5 ani, în urma creşterii ofertei, valoarea unui certificat verde va descreşte rapid. "Piaţa se reglează singură, acesta este şi scopul pentru care România a optat pentru schema cu certificate verzi", a explicat Marius Iliev, managing partner al Ima Partners.

Piese "made in Romania"


Potrivit acestuia, viteza de implementare a proiectelor este esenţială: cu cât va fi mai mare, cu atât România va câştiga mai mult, inclusiv în industria pe orizontală - servicii adiacente, producţia de echipamente etc.

"Gândiţi-vă că aproximativ 300.000 de euro costă numai să transporţi o turbină până în România, cea mai mare parte fiind costul turnului de suport", a spus Marius Iliev. Potrivit acestuia, montajul costă, de asemenea, câteva sute de mii de euro pe turbină. Pe de altă parte, sunt piese care cu uşurinţă pot fi fabricate în România - de pildă cea mai mare parte a turnului, cutiile de viteze.

"S-ar putea dezvolta local astfel de competenţe sau ar putea fi produse componente, cu condiţia să ai suficient business", afirmă Iliev. Mai mult, în România s-ar putea dezvolta centre regio nale pentru astfel de servicii sau echipamente. "Cu cât ne trezim mai târziu, cu atât vor fi mai puţin fezabile astfel de investiţii", a conchis acesta.

300.000 de euro
sunt costurile de transport al unei turbine de la producător până în România

"S-ar putea dezvolta local astfel de com petenţe sau ar putea fi produse componente, cu condiţia să ai suficient business."
,
MARIUS ILIEV, managing partner Ima Partners

COSTURI URIAŞE

Cât vom plăti pentru energia regenerabilă

Legea de aprobare a schemei de promovare pentru energiile regenerabile a fost aprobată iniţial în 2008. Ulterior, a fost modificată şi republicată în Monitorul Oficial în vara acestui an, astfel că şi discuţiile cu oficialii Comisiei Europene s-au prelungit. De altfel, prima variantă cuprindea o serie de prevederi contradictorii, care făceau imposibilă aplicarea ei. În plus, odată cu modificarea legii, a fost majorat sprijinul pentru o serie de tehnologii. De pildă, energia fotovoltaică a primit şase certificate verzi, nu patru, ca în varianta iniţială, fiind cea mai scumpă formă de energie.

Astfel, dacă facem calculele la valoarea maximă permisă a unui certificat verde, de 55 euro, un producător de energie fotovoltaică ar încasa 330 de euro doar pe certificatele verzi. Dacă adunăm şi preţul din vânzarea energiei, care astăzi e pe Bursă de circa 40 de euro, atunci consumatorii vor plăti pentru un MWh fotovoltaic de nouă ori mai mult, adică 370 euro (1.590 lei/MWh).

Pentru energia eoliană, producătorii vor încasa până în 2017 două certificate verzi/MWh(110 euro), preţul acestei energii ajungând astfel la 150 euro (644 lei/MWh). Din 2018, vor primi un certificat. Întrebarea este când va scădea preţul acestor certificate verzi? Când ne vom atinge ţintele impuse pentru 2020, ar fi un răspuns. 


Tag-uri: energie eoliana, energie verde, eolian, parc eolian, energie solara, energie nucleara, panouri solare, pompa de caldura, caldura, incalzire prin pardoseala, energia viitorului
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Eolienele au prins avânt: un miliard de euro "se învârte" în Dobrogea.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii