Presa din Turcia pare să se afle în stare de război. O „lege marțială” nescrisă se aplică fără excepție și cruțare: „Nimeni din cei care îl critică pe președintele Erdogan nu scapă nepedepsit”.

Câteva rânduri și valea! În această vară, editorialistul Kadri Gürsel a fost înștiințat sec, după un mesaj pe Twitter în care îl critica pe președintele Erdogan, că este concediat, lungind astfel lista, și așa impresionantă, de victime ale războiului în care regimul din Turcia s-a angajat cu presa independentă.

Pe 20 iulie, localitatea Suruç, de la frontiera cu Siria, era zguduită de un atentat sinucigaș care a ucis 32 de militanți kurzi. Atacul nu a fost niciodată revendicat, însă a fost aruncat rapid în cârca ISIS.

Reacția pe Twitter a eminentului jurnalist de la cotidianul Milliyet este mușcătoare:

„Este jenant că responsabilii străini îl sună pe principalul responsabil de teroarea exercitată de ISIS în Turcia pentru a-i prezenta condoleanțe după Suruç.”

Ca și mulți alții, Kadri Gürsel îl acuză pe Erdogan să susține ISIS pentru a grăbi căderea președintelui sirian Bashar Al-Assad, ceea ce liderul de la Ankara a dezmințit mereu.

Reacția direcțiunii Milliyet a fost promptă. Câteva ore după mesajul ziaristului-vedetă al redacției, ea denunță „atitudinea subversivă” a acestuia și îl concediază fără alte formalități.

Milliyet, un cotidian moderat și respectat, este proprietatea consorțiului Demirören, al cărui președinte director general este cunoscut ca unul din oamenii de curte ai lui Erdogan, scrie Le Point.

Afacerea Gürsel a devenit ultimul simbol al presiunilor din ce în ce mai mari exercitate de ani de zile de șeful statului asupra media independente.

Kadri Gürsel rezumă întreaga miză a scandalului:

„Erdogan vrea să restabilească puterea absolută a partidului său de guvernământ. Și pentru aceasta, el încearcă să reducă la tăcere ultimele voci critice din media tradiționale.”

În ultimele săptămâni, reluarea ciocnirilor mortale dintre forțele armate și rebelii Partidului Muncitoresc Kurd (PKK), în sud-estul cu populație majoritar kurdă, și apropierea alegerilor parlamentare anticipate din 1 noiembrie au exacerbat și mai mult tensiunile între presă și autorități.

Acuzată că a deformat niște afirmații ale șefului statului, redacția cotidianului Hürriyet a fost acum câteva zile ținta a două atacuri ale unor manifestanți care scandau sloganuri în sprijinul lui Erdogan.

Iar trei ziariști străini (doi britanici și un olandez) care se ocupau de conflictul kurd au fost expulzați din Turcia.

Premierul Ahmet Davutoglu a condamnat cu asprime atacurile de la redacția Hürriyet, iar Erdogan repete într-una că Turcia „are presa cea mai liberă din lume”.

Însă bilanțul ONG-urilor care se ocupă de apărarea presei este tot mai încărcat. „Nu mai este nici o speranță, libertatea presei se prăbușește în Turcia”, spune Yusuf Kanli, șeful ONG-ului Presa pentru Libertate, finanțat de UE.

În ultimele două luni, a înregistrat peste 140 de concedieri de jurnaliști. Asli Tunc, de la Universitatea Bilgi din Istanbul, este categoric:

„Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin, decât de o operațiune de curățare, dusă de guvern cu concursul anumitor patroni de presă, înaintea alegerilor.”

Săptămâna trecută, un editorialist de la cotidianul Star, apropiat regimului, Cem Küçük, l-a amenințat cu moartea pe unul dintre colegii săi de la Hürriyet, Ahmet Hakan, acuzându-l că susține PKK.

Cem Küçük a scris:

„Ai putea fi strivit ca o muscă, mai trăiești doar pentru că ne-a fost milă de tine.”

Când amenințările nu sunt suficiente pentru a-i intimida pe ziariști, se recurge la acțiuni în justiție. Plângerile pentru „insultă” depuse împotriva jurnaliștilor care îndrăznesc să-l critice pe Erdogan se înmulțesc.

Luni, 14 septembrie, directorul revistei Nokta a fost arestat iar ultimul număr al publicației a fost confiscat pentru că a îndrăznit să publice un fotomontaj satiric cu șeful statului făcându-și un „selfie” în fața sicriului unui militar.