Pentru prima oară de când a venit la putere, acum 11 ani, premierul Erdogan se confruntă cu incertitudine politică în plan intern. Analiştii se întreabă dacă scandalurile de corupţie îi scad şansele de a fi ales preşedinte.

Pentru prima oară de când este premier, de 11 ani, Recep Erdogan pare să se scalde în ape tulburi în această perioadă. Rămâne de văzut dacă toate cazurile de corupţie şi "curăţenia" pe care o face în rândul poliţiştilor şi judecătorilor vor afecta rezultatele alegerilor locale şi îi vor scădea şansele de a fi ales preşedinte. Sau principiul votului pro-Erdogan, ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic, va determina regula jocului? Reluarea relaţiilor cu partenerii-cheie În urmă cu câţiva ani, Turcia era puterea aflată în plin avânt de dezvoltare din Orientul Mijlociu, care se bucura că pe lângă legăturile apropiate cu Europa poate să-şi îndrepte atenţia şi asupra aliaţilor sunniţi. Dar după haosul din Siria şi Egipt, care l-a prins, se pare, nepregătit pe Erdogan şi care i-a scăzut simţitor influenţa în regiune, lucrurile s-au schimbat radical. După ce a rămas aproape izolată faţă de Europa şi Orientul Mijlociu, Turcia a început să facă eforturi pentru a "repara" legăturile cu vecinii şi partenerii-cheie. Premierul Recep Erdogan s-a întâlnit cu oficiali europeni, în 21 ianuarie, în prima sa vizită la Bruxelles după mai mulţi ani. De asemenea, în această săptămână Turcia a primit vizita preşedintelui francez Francois Hollande, iar premierul turc face o vizită în Iran. Preşedintele Traian Băsescu va merge şi el în vizită la Ankara, săptămâna viitoare. Este o perioadă în care guvernul turc încearcă să-şi îmbunătăţească relaţiile externe, pe fondul unor probleme în politica internă. Franţa a fost una dintre ţările europene care au blocat discuţiile Ankarei cu UE. Turcia nu are în prezent ambasadori în Egipt, Israel şi Siria, trei ţări importante din regiune, scrie presa turcă. În urmă cu trei ani, când a izbucnit primăvara arabă, Erdogan a anunţat că rupe legăturile cu dictatorii şi încurajează democraţia. Chiar şi relaţiile Turciei cu aliatul său tradiţional Israelul sunt îngheţate, în ciuda faptului că Israelul şi-a cerut scuze pentru moartea a nouă activişti turci, în timpul unui raid pe o ambarcaţiune ce încălca blocada asupra Fâşiei Gaza, în 2010. UE vrea reforme politice La Bruxelles, Erdogan a insistat că Turcia rămâne angajată pentru integrarea europeană şi a cerut progrese mai rapide în negocieri. UE este îngrijorată din cauza independenţei Justiţiei, iar Erdogan consideră că Occidentul complotează împotriva sa. "Progresul în negocierile de aderare şi reformele politice din Turcia reprezintă două feţe ale aceleaşi monede", a spus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, subliniind că Turcia, ca stat candidat la UE, trebuie să respecte principiile democratice, inclusiv separarea puterilor în stat şi statul de drept.