Conducerea PSD va analiza rezultatele europarlamentarelor săptămâna viitoare, într-o şedinţă a Comitetului Executiv. Biroul Permanent al PSD a decis ieri doar locul de desfăşurare: judeţul Teleorman, unde social-democraţii au avut cea mai bună performanţă, mai precis 51% din voturi.

Premianţii PSD, adică şefii celor mai performante organizaţii, precum Olt, Vrancea Dâmboviţa, Ialomiţa, Galaţi, au fost chemaţi azi la sediul central pentru o festivitate de felicitări şi înmânări de diplome.

„Scor dezamăgitor”

la Constanţa Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a promis o analiză „serioasă şi severă”, în urma căreia, „unde va fi nevoie, vor fi făcute modificări fără ezitare”. El şi-a exprimat nemulţumirea faţă de câteva filiale, în capul listei fiind Constanţa.

„Pentru Constanţa este un scor dezamăgitor, este un scor mult mai slab decât cel de la parlamentare şi sunt convins că vor fi toate concluziile trase. Este o organizaţie foarte puternică şi care, atunci când se mobilizează, poate face scoruri excepţionale şi sunt convins că vor face acest lucru în toamnă”, a spus Geoană.

Analiza rezultatelor va cuprinde mai multe criterii. Va conta şi dacă filialele PSD au menţinut scorul de la locale şi parlamentare, dar şi dacă organizaţiile care au avut un avantaj faţă de PDL l-au menţinut.

Riscul de a suporta măsuri de la centru este pentru filialele care au pierdut locul 1 în judeţ, dar şi pentru cele care au pierdut chiar şi locul 2.

Autor: Florin Ciornei
Foto: Codrin Prisecaru

După analiza făcută ieri în Biroul Permanent Naţional, EBA se prefigurează a fi colacul de salvare a funcţiilor de şefi de filială pentru cei care au ajutat-o să obţină în judeţele lor scoruri-record. Astfel, din cele 10 filiale codaşe luate în discuţie pentru rezultatele cu mai mult de 5% sub media naţională (29,7%), doar jumătate mai riscă decapitarea. Între vizaţi, şi doi dintre liderii de la centru: Cristian Boureanu şi Mircea Toader.

Iacob Ridzi, salvat

Cel mai elocvent exemplu de exceptare de la regula sancţionării decisă înainte de alegeri este primarul de la Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi. Chiar dacă era printre „favoriţii” decapitării, acestuia îi va fi trecut cu vederea unul dintre cele mai slabe scoruri în topul naţional: 21,73%. Ce l-a scos de pe lista neagră care va fi validată săptămâna viitoare în Colegiul Director este asigurarea celui mai bun rezultat pe ţară pentru EBA - 7,6%. Noua regulă este, de altfel, raportarea la rezultatul naţional prin adunarea scorului PDL+EBA.

Boureanu şi Toader zboară

Pe aceeaşi reţetă scapă şi Dan Cârlan, care a reuşit să atingă pentru PDL la Iaşi doar 25,2% faţă de 37,6% cât a luat PSD. Pentru EBA s-au strâns în schimb 6,35% din voturi.

Pe lângă sancţionare au trecut şi Alin Trăşculescu de la Vrancea (21,3%) şi Marian Zlotea la sectorul 5 (22%), având în palmares 3%, respectiv 5% pentru EBA, dar în fiefuri PSD.

După discuţiile de ieri, vor fi sacrificaţi Cristian Boureanu pentru 25%+3,5% la Argeş, Lucian Militaru cu 22,2%+1,7% la Teleorman, Eugen Bădălan, cu 24,3%+ 5,5% la Brăila, Corneliu Mihalache la Vaslui şi Mircea Toader la Galaţi (26,9%+30,5%).

La muştruluiri au intrat şi vicepreşedinţii Liviu Negoiţă şi Florin Popescu, pentru rezultatele slabe de la Bucureşti şi Dâmboviţa, fără a risca sancţiuni.

EBA, supărată pe Anastase

O analiză şi-a făcut şi Elena Băsescu. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a plecat plângând în noaptea alegerilor din Modrogan, după ce, potrivit unor surse din PDL, fiica preşedintelui i-a reproşat că nu i-a adus decât 7,5% în „judeţul Ploieşti”. Echivalent a 12.000 de voturi, scorul din Prahova apare procentual pe locul al doilea, după Hunedoara Monicăi Iacob Ridzi.

Autor: Anca Simina

Foto: Codrin Prisecaru

Citiţi şi:

Alianţa PDL+EBA începe decapitarea filialelor codaşe

Voturi contra napolitane cu vanilie!

Siguranţa liderilor PDL că vor câştiga peste noapte europarlamentarele cu câteva voturi în faţa PSD şi un mandat în plus, al Elenei Bă sescu, a dispărut brusc spre finalul numărătorii paralele din seara alegerilor.

Duminică după miezul nopţii, centralizarea rezultatelor în Modrogan a făcut tot mai clar avansul de 1% al PSD şi a a rătat că zeloşii operaţiunii „voturi pentru EBA” au tras partidul înapoi.

Răsturnarea de situaţie s-a produs în timp ce preşedintele Traian Băsescu sărbătorea, la un restaurant din Herăstrău, victoria orchestrată de PDL pentru fiica sa, Elena, reîntoarsă oficial în PDL. Printre comeseni - Emil Boc, Vasile Blaga, Elena Udrea, Monica Iacob Ridzi, noii europarlamentari Cristian Preda şi Traian Ungureanu, nu şi Monica Macovei, rămasă la sediul de campanie.

Dezumflaţi că „votul de aur” presimţit de Boc n-a mai venit, PDL-iştii au tras obloanele fără să mai încheie numărătoarea paralelă, au anunţat ieri prin Gheorghe Flutur că de fapt au câştigat prin însumarea EBA+PDL şi au început să caute responsabilii pentru eşec. Darea de seamă şi decapitările urmează să aibă loc astăzi, într-o şedinţă a conducerii PDL.

Negoiţă, Iacob Ridzi şi Bădălan au de dat explicaţii

Printre primii în pericol să piardă şefia filialelor şi directorii de deconcentrate pentru scoruri sub 25% se numără Tiberiu Iacob Ridzi, interimar la Hunedoara, Eugen Bădălan de la Brăila, Alin Trăşculescu în Vrancea, Marian Zlotea la sectorul 5 în Capitală şi Lucian Militaru la Teleorman.

Hunedoara, spre exemplu, nu a reuşit să strângă decât 21,73% pentru PDL, adăugând însă în palmaresul Elenei Băsescu cel mai bun scor din ţară: aproape 8.000 de voturi, reprezentând 7,62%. La fel, la Brăila, unde partidul a atins doar 24,3%, însă EBA se poate lăuda cu 5,5%.

Un eşec major a bifat şi mai nou-intratul în cercurile de la vârful partidului, Florin Popescu, surclasat de PSD la Dâmboviţa cu 7%. Cu doi candidaţi în primii 10 pe listă, filiala sa nu a scos decât 36,2%, fără a avea nici scuza EBA în dreptul căreia s-au adunat doar 4,2%, cât media naţională. Sub aşteptări s-a clasat şi Clujul (31,1% PDL, 4,5% EBA), ajuns undeva pe locul 20 în topul filialelor. Marea dezamăgire a PDL este însă Bucureştiul lui Liviu Negoiţă, care a atins abia 30% din ţinta de 40%.

Mult mai scurtă este lista liderilor locali care şi-au întărit poziţia în partid: Mircea Hava (Alba - 44,45%), Gheorghe Ştefan Pinalti (Neamţ - 41,95%), Gheorghe Falcă (Arad - 40,96%).

Suceava şi Prahova în topul „succesurilor” pentru EBA

Valul euroalegerilor reabilitează totodată imaginea unor lideri din vechea gardă a PD, marginalizaţi în ultimele luni. Ioan Oltean şi Cezar Preda au obţinut primul loc cu 37% la Bis triţa şi 33% la Buzău.

Suceava lui Gheorghe Flutur s-a clasat doar pe locul 5, cu 39,5%, bifând însă în dreptul Elenei Băsescu 7,47% în judeţ şi 11,9% în o raş. La concurenţă cu Hunedoara şi Suceava în arătarea sus ţinerii faţă de EBA au fost Prahova Robertei Anastase - 7,52%, Sibiu (reprezentat în parla ment de Raluca Turcan) - 5,94%, Con stanţa - 7,18%, şi Neamţ - 5,87%.

O prezenţă exotică în grupul verzilor este cea a sindicalistului francez José Bové, fost candidat la prezidenţialele din aprilie 2007. Bové, un fervent activist antiglobalizare, s-a remarcat prin tr-o serie de acţiuni extreme, precum vandalizarea unui restaurant McDonald’s în 1999. În Germania, verzii au obţinut un scor superior celui din 2004, aproximativ 12,1 la sută din voturi, potrivit AFP.

Un pirat la Strasbourg

Alegerile de săptămâna trecută au consfinţit şi intrarea în legislativul european a unor partide politice cu o agendă aparent neobişnuită. Astfel, Partidul Piraţilor, formaţiune suedeză care militează pentru reformarea legii drepturilor de autor pentru a permite accesul neîngrădit la produse culturale de pe internet, va fi reprezentat de un eurodeputat după ce a obţinut aproximativ 7,4 la sută din voturi.

O formaţiune olandeză care ple dează pentru protecţia animalelor şi-a menţinut cele două locuri din Parlamentul European prin cele 3,5 la sută din voturi acordate de electorat. După reînnoirea succesului, formaţiunea vrea acum să îşi extindă agenda politică la nivel european.

Grupările radicale de dreapta au obţinut un număr mare de mandate la europarlamentare.

Grupările europene de extremă- dreapta au obţinut câştiguri consistente la alegerile de acum două zile, profitând de prezenţa scăzută la urne (42,94 la sută), speculând efectele crizei economice sau, după caz, pierderea încrederii electoratului în guvernele naţionale. Dincolo de succesul PRM în România, extremiştii şi-au sporit numărul de voturi în opt ţări şi ar putea încerca formarea unui grup po litic în Parlamentul European (PE).

Un partid numai pentru albi

Un câştigător, în Regatul Unit, este Partidul Naţional Britanic (BNP), care a obţinut două locuri în PE. Eurodeputaţi în devenire sunt şeful BNP, Nick Griffin, şi Andrew Brons, care şi-a început cariera într-o mişcare neonazistă. Fondatorul BNP, John Tyndall, declara în 1990 că „Mein Kampf” este biblia sa, iar partidul era în mod public declarat rasist. Actualul lider a încercat să aducă discursul public la un nivel mai moderat şi susţine că promovează „naţionalismul etnic”. BNP respinge imigraţia, este islamofob şi cere ca locurile de muncă britanice să aparţină britanicilor.

Ungaria pentru unguri

În Ungaria, gruparea de extremă- dreapta, Jobbik, a obţinut un succes răsunător - trei mandate în PE, spre îngrijorarea premierului Slovaciei, ţară în care trăieşte o importantă minoritate maghiară. Jobbik, scrie AFP, militează cu sloganul „Ungaria pentru unguri”, luptă împotriva „infracţionalităţii rome” şi denunţă multinaţionalele şi băncile. Partidul este susţinut de aripa paramilitară „Garda maghiară”, care a organizat defilări în uniforme similare celor fostului partid nazist ungar.

Împotriva străinilor

„Străinii” sunt ţinta preferată a extremiştilor, iar Partidul Libertăţii din Olanda este un purtător de cuvânt pe această temă. Gruparea condusă de Geert Wilders, care a obţinut patru mandate în PE, are un discurs islamofob şi împotriva imigraţiei de orice fel. În Danemarca, Partidul Poporului Danez, antiimigraţie, dar care respinge eticheta de extremădreapta, a primit două locuri, faţă de unul în legislativul precedent. Şi partidul italian antiimigraţie Liga Nordului şi-a dublat reprezentarea, de la patru la opt europarlamentari.

Tendinţa de creştere este observată şi în Austria, unde Partidul Libertăţii a obţinut două mandate, sau în Finlanda, care trimite în PE primul său deputat de extremă-dreapta, din formaţiunea eurosceptică Perussuomalaiset. Frontul Naţional din Franţa a pierdut din susţinere, dar a reuşit să obţină trei mandate. Gruparea extremistă bulgară Ataka a câştigat doar două mandate, cu unul mai puţin faţă de precedentul scrutin.

Un grup politic la orizont

Comentatorii europeni au avertizat că succesul extremiştilor va depinde de capacitatea acestora de a forma un grup politic stabil în PE, mişcare ce va facilita accesul la fonduri importante. O încercare an terioară în acest sens a eşuat la puţin timp de la formarea grupului, după o ceartă între repre zen tanţii PRM şi Alexandra Mussolini. Potrivit noilor reguli din PE, un grup politic are nevoie de participarea a minimum 25 de membri, reprezentând şapte ţări diferite.

EFECT

Euroscepticii câştigă teren

Grupul deputaţilor eurosceptici din Parlamentul European, Uniunea pentru Europa Naţiunilor, a obţinut 35 de locuri, în timp ce membrii formaţiunii Independenţă şi Democraţie sunt creditaţi cu 19 mandate, potrivit ultimelor estimări. Rezultate bune a obţinut Partidul Independenţei, din Marea Britanie (13 mandate).

În Austria, euroscepticul Hans-Peter Martin, vedeta celui mai important cotidian austriac, „Krone Zeitung”, e considerat marele învingător al alegerilor europene, după ce a obţinut aproape 18 la sută din voturi. Un grup eurosceptic ar putea fi format în curând de conservatorii din Marea Britanie, Polonia şi Cehia.

„DUMINICA NEAGRĂ”

Socialiştii au pierdut sprijinul maselor

Socialiştii europeni nu au reuşit să profite de contextul favorabil creat în urma crizei economice şi financiare, fiind învinşi categoric la alegerile de duminică de către conservatori, care, potrivit France Presse, se află deja la guvernare în 21 dintre cele 27 de state membre UE. Potrivit rezultatelor parţiale date publicităţii ieri, socialiştii au obţinut în jur de 160 de mandate, iar adversarii lor de dreapta - între 263 şi 265 de mandate.

„Este, cu siguranţă, o seară tristă pentru social-de mocraţia europeană”, a declarat duminică liderul grupului socialist din Parlamentul European, germanul Martin Schulz. În urma creşterii ratei şomajului şi a intensificării criticilor la adresa sistemului capitalist, considerat responsabil pentru actuala criză economică, Partidul Socialiştilor Europeni spera să obţină un scor mult mai bun la europarlamentare. „Au fost pedepsiţi pentru că nu au venit cu alternative se rioase la ceea ce propun for maţiunile de centru-dreapta” este de părere Sara Hagemann, analist la Centrul de Politici Europene din Bruxelles, citată de „Financial Times”.

Derută de stânga

Partidul Laburist al premierului Gordon Brown s-a clasat pe un umilitor loc trei la scrutinul european din Marea Britanie, obţinând doar 15 la sută din numărul de voturi valabil exprimate. Alegerile au fost câştigate de conservatorii lui David Cameron (29 la sută), locul al doilea fiind ocupat de formaţiunea eurofobă Partidul Independenţei. Socialiştii au obţinut doar 16 la sută din sufragii în Franţa, aproximativ 21 la sută în Germania şi puţin peste 26 la sută în Italia.

Deşi partidul său de dreapta a câştigat scrutinul, premierul italian, Silvio Berlusconi, s-a de clarat nemulţumit de cele 35,26 de procente obţinute. Formaţiunile de stânga au mai pierdut alegerile în Spania, Portugalia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria şi au ieşit învingătoare în Danemarca, Grecia, Slovacia, Malta şi România.

PPE vrea „mare coaliţie”

Partidul Popular European (PPE) a întins ieri o mână so cialiştilor şi liberalilor, în vederea formării unei coaliţii majoritare în legislativul UE. Preşedintele PPE, conservatorul belgian Wil fried Martens, a evocat explicit posibilitatea cooperării între cele trei mari familii politice aflate la originea construcţiei europene, pe fondul ascensiunii „populiştilor şi euroscepticilor”. (Dan Stancu)

MERCURIALUL ŞPĂGII. Cel mai scump vot a fost plătit de PSD, la Cluj: 250 de lei. UDMR-iştii nu s-au uitat la bani.

Peste 120 de infracţiuni, 200 de contravenţii şi alte 56 de dosare deschise în urma unor plângeri venite, în mare parte, de la partide politice, edili locali, membri sau preşedinţi ai unor secţii de votare. Acesta este ultimul bilanţ al Ministerului Internelor, legat de modul în care s-au desfăşurat alegerile europarlamentare.

„Duminică, până la închiderea urnelor, poliţiştii au întocmit 45 de dosare penale pentru vot multiplu, la care se adaugă alte câteva pentru şpagă electorală. Dacă ţi nem cont de declaraţiile unora dintre cei prinşi în flagrant, dar şi de plângerile care vor îmbrăca - în mare parte - caracter penal, putem spune că cea mai «generoasă» şpa-gă în numerar a fost cea plătită în schimbul unui vot pentru can di daţii PSD: 250 de lei la Cluj-Napoca, 50 de lei în sectorul 5 al Capitalei, 40 de lei în sectorul 1 şi 30 de lei în mediul rural. În timp ce reprezentanţi ai UDMR au promis câte un porc, cei mai «zgârciţi» au fost «trimişii» PDL, care au cumpărat voturi în schimbul unor produse alimentare ieftine”, au precizat surse ministeriale.

Electorat „uns” cu ulei şi „Quick Drinks”

Elocvent în acest sens este cazul a două femei din comuna Peretu, judeţul Teleorman, care s-au ales cu dosare penale după ce au primit câte o sacoşă cu produse pentru a pune ştampila pe candidaţii PDL, la secţia de votare din comuna vecină - Plosca.

„În portbagajul autoturismului «trimisului» PDL - care este şi el cercetat penal - am mai descoperit alte 11 sacoşe ce conţineau câte o pungă de orez, un litru de ulei, un pet de 2,5 litri de suc «Quick Drinks», un pet de bere Azuga şi o pungă cu 200 de grame de napolitane cu vanilie marca «Texa»”, au conchis aceleaşi surse.

Potrivit acestora, unii „soli” ai PSD aplicau „programa” electorală în faţa Liceului „Nicolae Tonitza”, din Capitală. Totul se reducea la 40 de lei în schimbul unei ştampile „bine plasate” pe lista candidaţilor social-democraţi.

„Ne-a spus să votăm cu PSD-ul”

Un tânăr de 18 ani din Aghireş, judeţul Cluj, este cercetat penal după ce a votat la diferite secţii de votare din Cluj-Napoca. Ionuţ Sze-kely, în vârstă de 18 ani, povesteşte că ieri, în timp ce se afla prin comună cu nişte prieteni, un bărbat a venit şi i-a întrebat dacă, pentru bani, vor să meargă la Cluj să voteze.

„Am mers eu cu încă un băiat. Ne-am dus cu trenul, iar la gară ne-a aşteptat un jeep negru. Acolo mai erau încă doi băieţi şi omul care ne ducea peste tot”, spune Ionuţ Szekely.

Prima dată a votat la o secţie de la Centrul de Excelenţă pentru copiii supradotaţi. „Ne-am trecut pe listele electorale şi am votat. Am ieşit din secţie şi am intrat în alta, dar a fugit după noi preşedintele secţiei unde votasem şi a zis că noi am mai votat o dată. Am plecat. În maşină, domnul care era cu noi ne-a luat buletinele şi a dezlipit abţibildele de pe cărţile de identitate. Nu ştiu cum îl cheamă pe acel domn, dar ne-a spus să votăm cu PSD-ul”, completează Ionuţ Szekely.

Tânărul mai spune că apoi şi-au încercat norocul la o secţie din cartierul Iris, unde au votat fără nicio problemă. „La sfârşit ne-a dat 250 de lei. A fost vorba de bani şi nu de materiale de construcţii”, afirmă Ionuţ.

În replică, preşedintele PSD Cluj respinge acuzaţiile aduse.

„Noi suntem cei care am reclamat această situaţie. E problema organelor să stabilească ce s-a întâmplat, dar, în mod normal, lucrurile ar merge spre PDL. Totul e o înscenare”, susţine preşe din tele PSD Cluj, Valentin Cuibus.

Celelalte 13 poziţii de new-entry au fost adjudecate de personalităţi ale societăţii civile înregimentate politic în cursa pentru Bruxelles, personaje controversate sau foşti politicieni rămaşi pe dinafară la ultimele alegeri naţionale.

PSD, un mandat în plus

Cu un scor de 31,07%, potrivit rezultatelor furnizate ieri de Biroul Electoral Central (BEC), PSDului îi revin 11 mandate de europarlamentar, cu unul mai mult decât la alegerile precedente.

Dintre cei care au prins locul câştigător pe lista de vot de duminică, opt sunt la al doilea mandat în Parlamentul European: Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Adriana Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru şi Vasilica Dăncilă. Bilete câştigătoare au fost trase şi de fostul senator PC Sabin Cutaş, de Cătălin Ivan, un apropiat al primarului de Iaşi, Gheorghe Nichita, precum şi de fratele deputatei Aura Vasile, fostul consilier municipal al lui Ioan Enciu.

PDL, pe locul doi

Cu 29,71% din voturile exprimate duminică de români, PDL şi-a adjudecat 10 dintre cele 33 de mandate de europarlamentar puse în joc. Cinci dintre câştigători sunt obişnuiţi cu Bruxelles-ul. Este vor-ba despre Theodor Stolojan, Marian Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu şi Rareş Niculescu.

Plasarea în prima parte a eurolistei PDL le-a asigurat eligibilitatea fostului ministru al justiţiei Monica Macovei, jurnalistului Traian Ungureanu şi consilierului prezidenţial Cristian Preda. Îşi fac, de asemenea, bagajele pentru Bruxelles şi Petru Luhan, un apropiat al vicepreşedintelui PDL Gheorghe Flutur, dar şi Elena Antonescu, fi-ica lui Marin Antonescu, un personaj controversat din cauza legăturilor cu fosta Securitate.

PNL, scor mai bun decât în 2007

Liberalii au reuşit duminică să obţină un scor mai bun decât la europarlamentarele din 2007, 14,52% faţă de 13,5%. Ca mandate însă a obţinut cu unul mai puţin, trimiţând acum în PE doar cinci reprezentanţi.

În afară de Norica Nicolai, ceilalţi patru sunt europarlamentari la al doilea mandat: Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi. Trei din trei la UDMR Laszlo Tokes, Iuliu Winkler şi Sogor Csaba sunt UDMR-iştii care îşi păstrează scaunul în PE, după ce Uniunea a obţinut un scor de 8,92% la alegerile de duminică.

PRM, trei mandate

PRM a dat lovitura, pe 7 iunie, după două scrutine ratate, sărind pragul electoral cu un procent de 8,92% reuşind să trimită trei oameni în PE. Corneliu Vadim Tudor s-a reinventat politic ca locomotivă a partidului, iar Gigi Becali a schimbat arestul cu un loc de eurodeputat. Al treilea mandat îi revine lui Claudiu Tănăsescu, fiului fostului senator PRM şi patron al Cosmos TV, Dan Claudiu Tănăsescu.

EBA - 4,22%

Cu un scor electoral de 4,22% fiica preşedintelui, Elena Băsescu, şi-a asigurat fără emoţii un loc de europarlamentar.

Mezina familiei prezidenţiale şi-a făcut stagiul la Bruxelles, lucrând până acum în stafful Monicăi Iacob Ridzi şi, după obţinerea de către aceasta a postului de ministru, în echipa lui Iosif Matula.

Împărţirea voturilor

Peste 5 milioane de români cu drept de vot - 27,67%, au mers duminică la urne. Din cele 4,840,032 de voturi valabil exprimate, PSD a obţinut 1.504,.218, PDL - 1.438.000, PNL - 702.974, UDMR - 431.739, PRM - 419.094 şi Elena Băsescu - 204.280.

Restul voturilor au revenit PNŢCD, 70.427(1,45%), Forţei Civice 19.436(0.4%) şi independentului Pavel Abraham 49.864 (1,03%).

REPREZENTARE

33 de români pentru Europa

1. Adrian Severin (PSD+PC)
2. Rovan Plumb (PSD+PC)
3. Ioan Mircea Paşcu (PSD+PC)
4. Adriana Ţicău (PSD+PC)
5. Daciana Sârbu (PSD+PC)
6. Corina Creţu (PSD+PC)
7. Victor Boştinaru (PSD+PC)
8. George Cutaş (PSD+PC)
9. Cătălin Ivan (PSD+PC)
10. Ioan Enciu (PSD+PC)
11. Viorica Dăncilă (PSD+PC)
12. Theodor Stolojan (PDL)
13. Monica Macovei (PDL)
14. Traian Ungureanu (PDL)
15. Cristian Preda (PDL)
16. Marian Jean Marinescu (PDL)
17. Iosif Matula (PDL)
18. Sebastian Bodu (PDL)
19. Petru Luhan (PDL)
20. Rareş Niculescu (PDL)
21. Elena Antonescu (PDL)
22. Norica Nicolai (PNL)
23. Adina Vălean (PNL)
24. Renate Weber (PNL)
25. Ramona Mănescu (PNL)
26. Cristian Buşoi (PNL)
27. Laszlo Tokes (UDMR)
28. Iuliu Winkler (UDMR)
29. Sogor Csaba (UDMR)
30. Corneliu Vadim Tudor (PRM)
31. Gigi Becali (PRM)
32. Claudiu Tănăsescu (PRM)
33. Elena Băsescu

“Un ex-premier, ex-miniştri, ex-comisari, ex-magistraţi, ex-poeţi de curte şi un ex-model, fiica lui…” sunt câteva dintre feţele noi din viitorul Parlament European, scrie ANSA.

Cea mai analizată figură a fost, cu siguranţă, românca Elena Băsescu, fata “glamour” a lui Traian, care s-a aruncat în luptă singură, şi a reuşit să strângă peste 3,5% din voturi, suficiente pentru a se întoarce la PE. Căci ea a mai lucrat pentru câteva luni la Strasbourg, ca stagiară, continuă sursa citată.

O altă reuşită comentată a fost şi cea a lui George Becali, “patronului clubului Steaua, anchetat pentru sechestru de persoane” şi “cel mai bogat om din România”. Jurnaliştii italieni adaugă că Becali a fost numărul doi pe listele partidului “rasist şi xenofob” România Mare, care îl trimite în Europa şi pe fostul poet de curte al lui Ceauşescu, Corneliu Vadim Tudor.

ANSA nu o uită nici pe Monica Macovei, “faimosul magistrat anticorupţie”, aleasă pe listele PDL.

Autor: Cristina Botezatu

Citiţi şi:

“Petrecăreaţa” EBA şi “fostul cioban” Becali, printre “curiozităţile” pentru PE

Vârful de audienţă a fost înregistrat la ora 22.49, când 717.000 de telespectatori urmăreau declaraţiile lui Gigi Becali despre „activitatea” pe care şi-a propus să o desfăşoare în legislativul UE.

La ora 21.00, primele estimări ale exit poll-ului au atras o jumătate de milion de telespectatori din mediul urban pe Realitatea TV, care a făcut 4,3% rating, mai mult decât dublu faţă de principalii săi competitori.

Citiţi şi:

Gigi, spălat de televiziuni din interes sau de dragul audienţei

De Paşte, Gigi Becali a înviat audienţele

Autor: Doinel Tronaru