Parlamentarii susţin deconspirarea angajamentelor cu Securitatea

Unul din cele mai răsunătoare cazuri de poliţie politică a fost cel al Monei Muscă, în 2007
Autor: | | 0 Comentarii | 297 Vizualizari

EVZ a făcut un sondaj de opinie printre parlamentari, despre principiile poliţiei politice, după ce Marian Munteanu a semnat un angajament cu Securitatea, dar CNSAS nu l-a declarat „colaborator”.

Legislaţia prin care CNSAS dă verdicte de colaborare cu Securitatea face o distincţie între fapta persoanei care a semnat note inofensive şi turnătorii care au făcut rău altor persoane. Parlamentarii se declară de acord cu acest principiu.

„Având în vedere trecutul României şi existenţa unui sistem care a presat tineretul şi intelectualii pentru informaţii, cred că e nevoie de posibilitatea unei reabilitări morale pentru acele persoane care au furnizat informaţii care nu au dus la condamnări, expulzări. Legea tocmai din acest motiv face distincţia între diferite categorii”, a declarat, pentru EVZ, senatorul PSD Ioan Chelaru, jurist de profesie.

„Este greu să faci acum judecăţi legate de ce-a fost acum 30, 40, 50 de ani. Ceea ce contează este ce-a făcut fiecare după 1989, de aceea legea încurajează o reabilitare morală”, a adăugat el. Istoria nu trebuie însă ascunsă, a precizat el.

Să-i ştim pe toţi!

Deputat din 1990, UDMRistul Marton Arpad spune că trebuie cunoscute toate persoanele care au semnat cu „acea instituţie oribilă”.

„Unele persoane au fost constrânse de autorităţi să semneze declaraţii, dar au ştiut să ocolească obligaţiile asumate. Totuşi, cred că e bine să se ştie toţi care au semnat, ce au semnat, indiferent de urmări, astfel încât cetăţenii să voteze la alegeri în cunoştinţă de cauză. Există persoane care au semnat şi care atacă vehement alte persoane care au semnat şi e bine să-i ştim pe cei care ei însuşi au fost colaboratori”, a declarat Marton. „În acelaşi timp, poate fi util să cunoşti acele persoane care sunt mai slabe, mai vulnerabile”, a adăugat acesta.

Să fie continuitate

Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolaescu, crede că o dezbatere pe tema legii CNSAS „ar fi foarte târzie”. „Dacă se făcea prin anii `92, `93, până în anul 2000, avea miez. Acum, pe măsură ce ne îndepărtăm, sunt tot mai puţin oameni care ar putea intra sub incidenţa legii. Cred că trebuie să rămână aşa, nu ar fi bine să producă efecte pe care acum 3-4 ani nu le putea produce, trebuie să existe o continuitate”, a declarat el.

Liderul senatorilor ALDE, politogul Daniel Barbu, spune despre legea CNSAS că „dacă nu ai vătămat pe nimeni nu poţi fi stigmatizat” și că tema apare tot mai rar în spaţiul public.

CNSAS, cu ochiul în Guvern

CNSAS eşte aşteptat să anunţe verdictul final în cazul ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, asupra căruia există suspiciuni că a turnat studenţi străini în anii `80, sub numele conspirativ „Negulescu”. Ministrul a dezminţit orice fel de colaborare cu Securitatea şi a explicat că la dosar ar exista un angajament pe care el nu l-a semnat, lucru dovedit printr-o expertiză grafologică. „Nu am fost nici membru al Securităţii, nici colaborator al Securităţii, nu am făcut poliţie politică, nu am semnat niciun angajament. Documentele prezentate în presă nu sunt produse de mine”, a afirmat el.




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...