Învățământul superior din Germania este astfel conceput încât să răspundă nevoilor economiei. O singură universitate scoate 35.000 de absolvenți, plătiți în timpul studiilor, care merg apoi direct la locul de muncă.

În landul Baden-Wuerttenberg, unde venitul pe cap de locuitor este superior celui înregistrat în medie la nivel național, sistemul educațional se pliază perfect pe nevoile economiei locale. Din 1974, Înalta Școală de Studii Duale din Stuttgart produce angajați, și nu doar absolvenți, iar cele peste 2.000 de companii din Stuttgart (circa 10.000 la nivelul întregului land din sud-vestul Germaniei) se înghesuiesc să atragă specialiști încă de pe băncile facultății. Rețeta este simplă - teorie plus practică - iar multe țări europene caută acum să importe modelul de educație foarte eficient. „Teoria combinată cu practica înseamnă succes. Acesta este modelul viitorului”, explică Joachim Weber, rectorul universității, jurnaliștilor străini care, timp de patru zile, au făcut turul principalelor instituții de studii superioare din baden- Wuerttenberg.

Studii cu salariu

Cum funcționează sistemul din care cel puțin 80 la sută dintre absolvenți își găsesc de lucru imediat după terminarea studiilor superioare? Studenții contactează companiile pentru a se interesa de posturile disponibile stagiilor de practică. Cu hârtia în mână de la companie, studentul se înscrie la universitatea de studii duale unde după trei luni de teorie urmează trei luni de practică la respectiva firmă. Dacă nu sunt mulțumite de prestația studentului, compania poate renunța la colaborarea cu el, dar numai pe parcursul primului semestru. Dacă este mulțumită, se semnează un contract între cele două părți iar studentul poate primi, în schimbul activității sale practice, între 800 și 1.500 de euro pe lună. „Practic, companiile plătesc pentru studiile superioare ale viitorilor angajați”, a subliniat Weber. De-a lungul studiilor, companiile germane, printre care nume grele, precum Mercedes, Porsche, Allianz, Bosch sau Adidas, propun universității proiecte de cercetare, în funcțiile de nevoile tehnologice ale lor. Astfel, studenții, secondați de profesori, lucrează la soluții care le va facilita ulterior activitatea profesională în interiorul respectivei companii.

Succes garantat

Din cei circa 350.000 de studenți înscriși la cele peste 70 de universități din Baden- Wuerttenberg, o zecime merg la Înalta Școală de Studii Duale din Stuttgart. „Aceasta este universitatea cu cea mai rapidă dezvoltare. Am ajuns să fim recunoscuți drept cel mai bun furnizor de forță de muncă tânără și eficientă”, se mândrește rectorul Weber.

Și la Institutul Tehnologic din Karlsruhe și Universitatea din Esslingen, alte două escale din miniturneul din badden-Wuerttenberg, profesorii pun accent pe practică. Din bugetul de 40 de miliarde de euro al landului, peste cinci procente sunt alocate cercetării, cu accent pe studii tehnice și științe aplicate. Cu o diplomă în inginerie și limba germană vorbită cursiv ai garantat un loc de muncă, ne spun gazdele. Din acest motiv, momiți de studii universitare subvenționate de stat, mulți străini iau drumul Germaniei. Astfel, unu din opt studenți care studiază în landul respectiv este străin, 615 fiind din România.

Sistem dual și în România, dar nu la nivel universitar

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a explicat pentru EVZ că, în baza Legii Educației și a unui ordin semnat de el în 2012, învățământul profesional, eliminat din 2009, a fost reactivat după modelul dual german. Un exemplu este Școala Kronstadt din Brașov unde competiția este de șase pe loc. Cererea firmelor este de circa 25.000 de specialiști pe an, sistemul dual producând în prezent circa 18.000, a spus Funeriu. „Nimeni nu are însă interesul să dezvolte acest tip de învățământ. Universitățile private au omorât învățământul profesional iar sindicatele nu îl acceptă pentru că sistemul presupune norme reduse, deci posturi pierdute”, a subliniat Funeriu. Întrebat de ce sistemul dual nu este extins și la nivelul educației superioare, fostul ministru a explicat că o astfel de decizie depinde doar de bunăvoința universităților, în virtutea principiului autonomiei universitare.

Români la Heidelberg: studiul în străinătate, o experiență unică

La Universitatea Hidelberg, cea mai veche din Germania, înființată în 1386 și care a dat până acum zece laureați ai Premiului Nobel, studiază și 85 de români, care și-au făcut și un grup pe Facebook. Printre ei, Ioana, Letiția și Smaranda, trei tinere din Brașov și Sibiu, orașe cu tradiție în predarea limbii germane. De altfel, fără cunoașterea sa, studiile sunt posibile doar la puținele programe în engleză, dar angajarea, pentru cei care vor să rămână, devine ulterior o provocare. Ioana studiază dreptul, Letiția fizica, iar Smaranda muzicologie și germană.

Acomodare grea

La întrebarea dacă revin acasă după încheierea studiilor, răspunsul lor este ezitant, oscilând între nu știm și poate că da. Recunosc însă că tot mai multe companii germane își deschid birouri în Sibiu și Brașov, iar acest lucru este o oportunitate pentru cei care studiază în Germania. Iar o diplomă de limbă germană deschide multe uși, în toată lumea, subliniază Smaranda.

Recunosc toate trei că acomodarea la viața din Germania ia timp, dar experiența studiilor în străinătate este unică. „M-am acomodat greu, mai ales la școală, pentru că exemplele unor cazuri răsunătoare date în timpul cursurilor îmi erau total necunoscute”, a declarat Ioana, care speră să se specializeze în drept european sau internațional. Relația student- profesor este însă în Germania mult mai apropiată decât în România, subliniază fetele.

Halep, o mândrie

Cu bursa de 550 de euro trăiesc decent la Heidelberg, pentru un apartament de 2 camere plătind o chirie de 200 de euro. Germanii te privesc însă la început cu reticență, susțin româncele, povestind despre zidul de suspiciune de care s-a lovit una dintre ele când a încercat să își deschidă un abonament la telefonie mobilă. Au sărbătorit însă din plin victoriile Simonei Halep și s-au umplut de mândrie atunci când un post de radio a organizat un concurs, întrebându-și ascultătorii care sunt culorile din drapelul românesc. De 1 Decembrie, românii de la Heidelberg s-au strâns să petreacă și au adus fiecare câte un fel de mâncare tradițional.