PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

EXCLUSIV EVZ. Pe ce averi a pus ochii ANI! Ce JUSTIFICĂRI HALUCINANTE au funcţionarii care trebuie să EXPLICE din ce şi-au făcut AVERILE PREA MARI

Autor: | | 20 Comentarii | 6205 Vizualizari
Fostul director al CFR, Alexandru Noapteș, este acuzat de inspectorii ANI că s-a îmbogățit nejustificat cu 6,3 milioane de lei, în timpul mandatului foto: Agerpres
Întrebați de unde au banii, cei verificați de inspectoriau dat răspunsuri dintre cele mai năstrușnice. Cei mai mulți spun că s-au împrumutat. De la cunoștințe pensionari, de la părinți sau de la rude. Alții au arătat că au descoperit zeci de mii de dolari după decesul soților sau au strâns bani din apicultură. Cel mai inventiv s-a dovedit a fi fostul șef al RADET, Ion Dabela. El a susținut în fața judecătorilor că avea 50.000 de dolari în casă încă de pe vremea lui Ceaușescu. Munca depusă ca bucătăreasă la nunți, activitatea de creștere a porcilor sau cultivarea zarzavaturilor au fost alte surse de finanațare indicate de cei verificați pentru justificarea avuției. În unele cazuri, Agenția Națională de Integritate (ANI) a obținut în instanță confiscarea unor importante sume de bani, în alte cazuri dosarele se află în verificări la Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București. Suma totală a diferențelor nejustificate între bogăția dobândită și veniturile realizate constatată de ANI în cele 44 de dosare este în valoare de 52.882.793 de lei.

Primul caz de răsunet care a implicat confiscarea unei părți din avere l-a avut ca personaj principal pe Codruț Vlăsceanu (foto), comisar de poliție și fost șef al serviciului Permise de la Argeș.

Potrivit statisticilor prezentate pe pagina electronică a ANI, în decembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție decidea, irevocabil, confiscarea a 485.000 de euro, 145.000 de lei și 1580 de dolari americani de la Codruț Vlăsceanu, fostul șef al serviciului permise-auto din Argeș.

Comoara din casă

Funcționarul a susținut că banii găsiți în urma unei percheziții nu sunt ai săi și că el doar îi păstra. Averea ar fi aparținut, de fapt, fiului său minor, bunicii acestuia, fiicei și soacrei sale.

În 2007, fiul fostului șef peste serviciul de permise Argeș a împlinit 18 ani. La data majoratului, acesta avea pe numele său nu mai puțin de 605.000 de lei. În instanță, funcționarul a explicat judecătorilor că fiul său a primit o donație de 91.000 de lei din partea bunicilor. În plus, o cunoștință l-ar fi împrumutat pe minor cu 60.000 de euro! Vlăsceanu a mai susținut că o parte din banii găsiți la percheziția procurorilor la el acasă ar reprezenta venituri de la nunta fiicei sale și de la botezul copilului acesteia.

În cadrul procesului a fost verificată și soacra lui Vlăsceanu. Astfel, s-a constatat că Ciolpan Cornelia are o avere de 318.000 de lei, deși în perioada 2000- 2008 nu a avut niciun venit. A adus în instanță martori care au precizat că a câștigat acești bani din creșterea porcilor, cultivarea zarzavaturilor și prestarea serviciilor de bucătăreasă la nunți. Colac peste pupăză, peste soacra lui Vlăsceanu a dat norocul la moartea soțului. Aceiași martori au susținut că la decesul soțului   s-au descoperit între 50.000 și 70.000 de dolari, bani adunați în timpul vieții.

Tot în decembrie 2011, Înalta Curte decidea confiscarea de la soții Zidaru Daniel și Nicoleta a 61.650 de euro și 9.980 de lei, bani găsiți de procurorii DNA în casa celor doi, în urma unei percheziții.

Daniel Zidaru era la data confiscării subcomisar de poliție. După ce au început verificările inspectorilor ANI, Zidaru a precizat că și-a cumpărat un apartament cu banii părinților, care sunt apicultori de succes.  

El a mai susținut în fața judecătorilor că părinții l-au ajutat cu diverse sume de bani, după ce ar fi primit despăgubiri de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Magistrații nu au ținut cont de aceste declarații și i-au confiscat banii găsiți în casă.

Împrumuturi de la pensionari

În octombrie 2011, Curtea de Apel Brașov decidea, irevocabil, confiscarea a 129.517 de dolari de la soții Dan și Mirela Vele. În 2003, Dan Vele era administrator al SC Rial Brașov, societate la care Consiliul Județean Brașov era acționar majoritar. El nu și-a depus declarația de avere, fiind reclamat la Comisia de control a veniturilor. După opt ani de judecări și rejudecări, s-a luat decizia confiscării a aproximativ 130.000 de dolari de la cei doi.

În fața judecătorilor, Vele a susținut că a împrumutat de la șase cunoștințe, dintre care doi pensionari, 158.000 de dolari, „deoarece aveau mare nevoie de bani”. Perioada în care au fost verificate veniturile și cheltuielile familiei a fost 1999 - 2003. În cei cinci ani el a cumpărat un apartament în Brașov, un teren agricol, o vilă în Brașov, un spațiu de producție și un autoturism. Conform expertizelor de la dosar, media venitului lunar al familiei Vele, la data verificărilor, era de 805 dolari. Dosarul Vele este primul caz de confiscare a averii.

Pe 22 martie 2012, trei judecători de la Curtea de Apel București au decis, definitiv, ca Gheorghe Ion Dabela (foto), fost director al RADET București, să rămână fără 61.589 de lei, bani pe care familia acestuia nu i-a putut justifica. În fața magistraților, soții Dabela au susținut că în timpul regimului Ceaușescu au făcut economii de 50.000 de dolari. Din acest fond ar fi cumpărat mai multe proprietăți în București și în țară. În replică, anchetatorii au arătat că soții Dabela au cheltuit foarte mulți bani, în pașapoartele acestora fiind consemnate numeroase ieșiri din țară în perioada verificată.

Proceduri complexe

Averea lui Dabela era de invidiat. Familia avea un apartament în centrul Capitalei, unul la Predeal, o casă în comuna Gruiu–Ilfov și un alt apartament pe numele fiului.  Un an mai târziu, Fiscul a pus sechestru pe bunurile fostului director, pentru respectarea hotărârii.

În toate cazurile, procele au durat foarte mult deoarece s-au cerut o mulțime de expertize, pentru a determina cât mai exact dacă există o diferență între veniturile obținute într-o anumită perioadă de timp și cheltuielile unei familii în același interval. În urma unei decizii irevocabile, conform legii, persoanele cercetate trebuie să plătească  suma stabilită de judecători în termen de 6 luni de la pronunţarea deciziei.

Cum și de ce nu se recuperează banii

În România, mai multe instituții sunt responsabile de recuperarea prejudiciului. După pronunțarea unei hotărâri irevocabile, ANAF ar  trebui să înceapă recuperarea pagubei. Procurorul șef al DNA, Laura Kovesi, a arătat recent că „doar 5% din hotărârile de condamnare sunt executate” pentru recuperarea prejudiciului, aceasta
fiind treaba Fiscului.

În replică, ANAF explică rata redusă a sumelor recuperate prin faptul că sentințele sau hotărârile emise de judecători în materie penală se referă, de cele mai multe ori, la persoane private de libertate, ceea ce face aproape imposibilă recuperarea debitelor.

Dacă ANI se ocupă de averile nejustificate ale funcționarilor de tot felul, inspectorii fiscali ar trebui să verifice dobândirea averilor în cazul celorlalte categorii.

Spre exemplu, un caz aparte este cel al interlopului Bercea Mondial. Abia după ce a fost arestat pentru tentativă de omor și condamnat la 8 ani și nouă luni de închisoare, inspectorii ANAF i-au luat la puricat averea. Astfel, Fiscul s-a autosesizat și a început un control la firmele deținute de clanul Bercea. În sfârșit, se verifică ce firme mai au activitate, care au fost radiate și pentru care se plătește impozit, un control început în iunie anul acesta.

„Clubul” celor care consumă mai mult decât câștigă

În iunie 2012, ANI transmitea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București o sesizare privind averea nejustificată a lui Cristian Rădulescu, senator în Parlamentul României. Potrivit ANI, el nu poate demonstra proveniența a aproximativ 122.475 de euro diferența între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei de senator. Perioada verificată de inspectorii Agenției privea strict legislatura 2008 – 2012.

Crinuța, 150.000 $

Un alt caz de confiscare a averii o vizează pe Crinuța Dumitrean (foto), fosta preşedintă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor între 2009 și 2011. Inspectorii ANI susțin că aceasta nu poate justifica 152.634 de euro. Dosarul ei se află pe masa Comisiei de cercetare a averilor de la CAB.

Un alt dosar celebru de avere nejustificată a fost descoperit în cazul fostului lider de sindicat Marius Petcu. ANI a observat  o diferență de 725.312 de euro, între averea dobândită și veniturile realizate de Marius Petcu, în perioada exercitării funcției de Președinte al Federației Sindicale Sanitas și al C.N.S.L.R. Frăția.

În cazul fostului director al CFR, Alexandru Noapteș, inspectorii ANI susțin că nu poate justifica 6.364.413 de lei, sumă obținută în timpul mandatului de director. În acest sens,  s-a dispus sesizarea Curții de Apel București, pentru soluționarea cererii de confiscare.

Doctorul descurcăreț

Despre Constantin Barna Stelică, fost consilier General în cadrul Primăriei Municipiului București și fost Comisar Șef al Gărzii Financiare Bucureşti între 2009 și 2011, judecătorii susțin că nu poate justifica 1.770.886 de lei.

Campion în ceea ce privește averile nejustificate pare a fi medicul Șerban Brădișteanu. ANI susține că acesta nu poate explica aproximativ 3,5 milioane de euro, bani proveniți dintr-o presupusă luare de mită de la o companie de echipamente medicale. În acest moment, cazul se află pe masa judecătorilor Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București.

În 2011, Marius Horațiu Petruța  era controlor vamal în cadrul Direcției Regionale Operațiuni Vamale Timișoara – Biroul Vamal Moravița. Verificând declarațiile sale de avere, inspectorii au descoperit o diferență de 76.000 de euro   între veniturile vameșului și   achizițiile acestuia pe perioada cât a ocupat această funcție. Cazul său a fost trimis la aceeași instanță de judecată pentru  a decide soarta averii funcționarului.


Tag-uri: ANI, averi ilegale, dosare averi ilegale, functionari publici, politisti, demnitari, milioane de euro, averi confiscate, CFR, Alexandru noaptes, serban bradisteanu
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului EXCLUSIV EVZ. Pe ce averi a pus ochii ANI! Ce JUSTIFICĂRI HALUCINANTE au funcţionarii care trebuie să EXPLICE din ce şi-au făcut AVERILE PREA MARI.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi