EXCLUSIV EVZ. Rețeta secretă a „Kapitaliștilor” „Statul nu era pregătit să negocieze mai bine”

EXCLUSIV EVZ. Rețeta secretă a „Kapitaliștilor” „Statul nu era pregătit să negocieze mai bine”

O mare parte a milionarilor în euro de după 1989 sunt reprezentanți ai nomenclaturii comuniste. Documentarul „Kapitalism, rețeta noastră secretă” a conturat portretul omului de afaceri român de după Revoluție.

În 2009, la 20 de ani de la căderea lui Ceauşescu, regizorul Alexandru Solomon a realizat un documentar despre oamenii de afaceri post-decembrişti care au preluat afacerile comuniştilor şi au ajuns milionari sau miliardari. Dinu Patriciu, Ioan Niculae, Dan Voiculescu, Gigi Becali, George Copos, Dan Diaconescu și George Pădure s-au autoprezentat ca oameni de afaceri corecți, plini de inițiative liberale. Cu toate că o mare parte din afacerile lor sunt realizate pe contracte cu statul, înţelegeri care sunt fie verificate de procurori, fie le-au adus deja condamnări oamenilor de afaceri „kapitalisti”, asa cum sunt numiţi în film. „Kapitalism” pleacă de la prima afacere a lui Ioan Niculae care a exportat în anii ‘90 îngrășăminte în China cu un vas rusesc care se numea „Kommunism”.

Documentarul regizorului Alexandru Solomon descrie transformările economice din primele două decenii de după Revoluție când s-a făcut trecerea de la economia comunistă, centralizată, la una a afacerilor bazate pe comerț liber. Concluzia: a fost vorba în mare parte de oamenii de afaceri români care au fost urmași ai vechiului regim, care au facut bani și în perioada comunistă și care aveau relații la vârful Securității.

„Evenimentul zilei” vă propune acum o altă comparaţie. Am pus alături declaraţiile afaceriștilor din documentar despre modul lor de a face bani, viziunea lor privind mediul de afaceri și acuzațiile procurorilor, presei şi cunoscuţilor, prin care se prezintă o altă faţă a capitaliştilor autohtoni.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dinu Patriciu, rechinul care a devenit caracatiță

Miliardarul Dinu Patriciu este cel care a înființat, în anul 1990, prima firmă privată din Romania, și anume biroul de arhitectură Alfa. S-a remarcat prin faptul că a obținut peste două miliarde de euro dintr-o singură afacere cu statul: cumpărarea şi apoi vânzarea companiei Rompetrol. În 1998 a luat pe 50 de milioane de dolari Rompetrol si Petromodia şi le-a vandut, după un deceniu, pe 2,7 miliarde de dolari la KazMunaiGas din Kazahstan.

Astfel de lovituri sintetizează evoluția capitalismului. În documentar, Dinu Patriciu este prezentat desenând pe o coală de hârtie un rechin, o balenă și o caracatiță, reprezentând evoluția sa și a Rompetrol.

Mod de operare

Chestionat mai departe despre iscusinţa în negociere a statului român care i-a vândut ieftin o companie petrolieră cu rafinării cu tot, Dinu Patriciu are un răspuns cinic: „Statul nu era capabil, nu era pregătit să negocieze o înţelegere mai bună pentru Rompetrol”.

Dinu Patriciu era cercetat de Parchetul General încă din 2006 pentru afacerea Rompetrol. A fost trimis în judecată pentru şapte capete de acuzare, printre care delapidare, spălare de bani, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi manipularea pieţei de capital. Potrivit anchetatorilor, în calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA, Patriciu și-a însușit, în mod repetat în perioada septembrie 1999 - noiembrie 2001, suma de 85 milioane dolari cuvenită bugetului de stat.

Un alt mogul prezentat în film este Dan Voiculescu. Proprietarul Antenele scrie în propria sa carte că „persoanele mediocre au dominat tranziția”. „A existat în România o categorie, printre care mă număr și eu, de oameni care au lucrat pentru multinaționale care au gustat din acest capitalism fără să plece din țară în timpul comunismului. Această categorie este cea autentică de capitalism românesc”, se laudă Dan Diaconescu în documentar.

Revoluţia l-a prins cu un salariu de 5.000 de dolari pe lună pe care susţine că l-a primit de la o multinaţională „Lucram ca director general al firmei Crescent, reprezentanța din Bucureşti. Aveam un salariu de 5.000 de dolari pe lună, care era un salariu fabulos pentru aceea vreme. Era adevărat că salariul nu era plătit de stat, de public, ci de patronul meu. Sigur că noi am lucrat foarte mult cu o intreprindere de comerț exterior care și ea era foarte serioasă. Întâmplător ea era al Securității, dar ea era o întreprindere de comerț exterior ca toate celelalte”, declară afaceristul arestat de curând pentru că privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Agricole pentru o sumă ridicolă, de 100.000 de dolari.

„Nu mai este nimic de furat în România?”

George Pădure este singurul om de afaceri cu succes în anii ’90 care nu are până în acest moment vreun fel de sancțiune judiciară sau nu este cercetat în vreun dosar. A condus prima afacere de succes de după Revoluţie, Gepa ElectroCenter şi a fost, din 1996, primar al Sectorului 1.

Legendele despre Pădure spun că, în timp ce acesta era primar, nu acceptă să fie servit cu cafea de secretară, să consume benzina primăriei sau ca primăria să îi plătească telefonul.

Ajutat de tatăl comunist să fugă din țară

În perioada anilor 80 a trebuit să fugă din ţară pentru că era urmărit de Poliţie, erau cinci dosare pe numele său. A plecat în Bulgaria şi apoi în Grecia. Cel mai probabil, a reuşit să fugă din România cu ajutorul tatălui său care era un lider important al Partidului Comunist din judeţul Constanţa.

După Revoluţie a mutat afacerea cu electronice în România şi a deschis primul lanţ de magazine de succes pe nume Gepa ElectroCenter. „Încet-încet am ajuns la magazinul ăla de 1.400 de metri pătrați din Dorobanți. Am deschis și a fost o nebunie”, spune afaceristul cu o avere de 10 milioane de euro. El arată în documentar că într-o zi a intrat un important om politic în cabinetul său „și m-a întrebat dacă putem da vreo lovitură, ceva. Eu îi spuneam că nu fac așa. Într-un final, el îmi spune: Chiar nu mai e nimic de furat în țara asta?”, îşi aminteşte acesta.

Profit de milioane din sărăcie

În documentarul lui Solomon, Dan Diaconescu cu o avere de 25 de milioane de euro, își explică succesul prin faptul că se adresează săracilor. „România este o țară săracă, doar televizorul este un mijloc accesibil de distracție, de defulare.

De fapt eu nu știu de ce Ceaușescu nu a făcut o emisiune ca a mea, să se certe cu adversarii, să vorbească cu oamenii. Ar fi fost o supapă prin care se mai elibera tensiunea din societate. Nu mai ajungea să fie împușcat”, susține omul de televiziune. Diaconescu a fost reținut în iunie 2010 de Direcția Națională Anticorupție, sub suspiciunea de șantaj.

Diaconescu/OTV a fost învinuit de a-i fi cerut bani primarului unei comune din Ardeal, în schimbul nepublicării unor date compromițătoare. Tot din această categorie este prezentat și Gigi Becali, un invitat des al lui Dan Diaconescu. Și el s-a prezentat ca pe un om gata să-I ajute pe săraci, însă nu a evitat să facă schimburi ilegale de terenuri cu statul. Patronul Stelei se află în închisoare pentru un schimb ilegal de terenuri cu Ministerul Apărării.

Moștenirea comerțului comunist

Ioan Niculae, patronul firmei de îngrășaminte chimice InterAgro, recunoaște în film că a activat în poliția secretă comunistă și că a speculat după Revoluție cunoștintele dobândite cât timp a lucrat în comerțul exterior.

Patronul de la clubul Astra Giurgiu spune că nu a fost suprins de schimbarea de regim din 1989. „Eram pregătit pentru capitalism, din anii ‘80 lucram în comerţul exterior”, spune acesta. Latifundiarul din Sudul României susţine că generaţia sa a fost făcută să aibă succes. „Eu la Securitate am lucrat până în 1980, am fost ofițer, avem 24 de ani. Sigur toți eram foști ofițeri. Vrând-nevrând am trăit într- un sistem. Generația mea, de 35-50 de ani era cea care avea un capital, am avut bani să începem o afacere”, explică acesta.

În realitate Ioan Niculae este cercetat de DIICOT în Dosarul Romgaz, prin care se bănuieşte că a primit gaze la un preţ preferenţial. Mai este implicat şi în cazul Mită la PSD, când baronul Bunea Stancu îl asigura că va avea grijă de interesele sale şi vor numiţi oameni care vor asculta ordinele.

Comunistul prefăcut

„Ce înseamnă pentru dum neavoastră foşti? Pe vremurile acelea, şi mă refer la Uniunea Studenţilor, lucrau doar şefi de promoţie. În anii ‘80, am fost vreo zece ani plecat pe afară, am intrat în contact cu economia de piaţa. Ştiam că în România lipsesc produsele de patiserie de cea mai bună calitate”, îşi explică reuşita în afaceri fostul patron de la Rapid.

Îmi aduc aminte de anul ,90, când am luat o decizie majoră. Aveam de ales între a rămâne funcţionar la stat la Ministerul Turismului sau să-mi iau soarta în propriile mâini. Eu am ajuns să muncesc corect, să fac prăjituri, alţii dau lovituri. Nu noi, alţii!”, se plânge Copos în documentar.

lar sau nu, Copos a fost condamnat definitiv în două dosare tocmai pentru lovituri financiare date statului. Acesta nu a plătit taxele din transferuri de fotbaliști şi a fost condamnat pentru evaziune. Ieri a mai primit o condamnare definitivă de patru ani, tot pentru o lovitură aplicată statului. A vrut să lase Loteria Română fără câteva sedii evaluate la un million de euro.