POVESTEA Aafiei Siddiqui, femeia numită MATA HARI a AL-QUEDA

POVESTEA Aafiei Siddiqui, femeia numită MATA HARI a AL-QUEDA

Bărbații care merseseră la moscheea Bazazi din Ghazni, Afganistan, pe 17 iulie 2008, au înconjurat o femeie pe care o văzuseră lângă clădire.

Femeie care a îngenucheat, învelită in burqa ei, cu doi saci mici alături. Ținea de mână un băiețel de 12 ani.

Unul dintre bărbați a chemat poliția. Se temea ca femeia să nu aibă vreo bombă.

Ceva mai târziu, la 11.000 km distanță, în biroul FBI din Washington a sunat telefonul și numele Aafiei Siddiqui a fost tăiat de pe o listă, în dreptul numelui ei fiind scris "arestată".

Ne puteți urmări și pe Google News

După două săptămâni a fost transerată din Afganistan la New York. Purta haine occidentale, avea două răni de gloanțe în abdomen și cântărea aproximativ 40 de kg, la o înălțime de 1,63 m. La 11 august, ea a apărut la o audiere, într-un scaun cu rotile, purtând o eșarfă pe cap. În octombrie a fost dusă la Centrul Psihiatric Carswell din Texas, pentru o evaluare psihologic.

Pakistaneza, mamă a trei copii, a fost cea mai căutată femeie din lume timp de patru ani. Presa americană a denumit-o "Mata Hari" și "Femeia Geniu" a Al-Queda. Se credea că a strâns bani pentru organizație din donații și făcând contrabandă cu diamante. "E cea mai impor­tantă captură din ultimii cinci ani", declara fostul "vânător de teroriști"de la CIA, John Kiria­kou.

Cel mai ciudat lucru legat de cazul ei este că nu a fost acuzată de complicitate la atacuri teroriste, ci de tentativă de crimă asupra unor soldați americani și agenți FBI pe care se pare ca i-ar fi atacat cu o armă în Afganistan.

Aafia Siddiqui a fost consi­derată un stralucit om de știință până când guvernul SUA a numit-o noua imagine Al-Queda, ajungând astfel în topul celor mai căutați teroriști. Avea 36 de ani când a fost arestată și trei copii.

Ea studiase peste 10 ani la facultăți de elită din SUA. Avea licență în biologie la Institutul Tehnologic din Massachusetts și un doctorat în neuroștiință la Universitatea Brandseis, unde a fost catalogată drept un savant remarcabil.

Cu cinci ani de a fi arestată, Siddiqui a dispărut din casa ei din Karachi, împreuna cu cei trei copii (dintre care doi erau cetățeni americani). Ea pretindea că a fost răpită de americani și ținută într-o în­chi­soare secreta, unde a fost torturată. Copiii i-au fost luați, doi dintre ei fiind dați disparuti.

CIA a neagat implicarea agenților săi în dispariția femeii. "Nu am arestat și încarcerat niciodată o femeie. E o mincinoasă. (...) Dar dacă e adevarat ce i s-a întâmplat, ar fi o premieră dupa evenimentele de la 11 septembrie și o dovadă a decăderii standardelor în America", declara o sursă din CIA.

Când a fost prins Khalid Sheikh Mohammed, conducătorul aten­tatelor de la 11 septembrie, pe 1 martie 2003, Siddiqui i-a scris profesorului ei de la Universitatea Brandeis că ar vrea o slujbă în SUA. Câteva zile mai târziu, a dispărut. În dimineața acelei zilei, ea plecase din casa părinților, împreună cu cei trei copii, în direc­ția aeroportului, pentru a prinde un zbor către Islamabad, unde locuia unchiul ei.

Siddiqui spunea că a fost răpită în drum spre aeroport. Copiii i-au fost luați. Ultimul lucru pe care și-l amintea era că i-au făcut o injecție în braț.

Și-ar fi recăpătat cunoștința într-o celulă, localizată, dupa spusele ei, într-o bază militară din Afganistan, unde a fost ținut cinci ani.

Ar fi fost inte­rogată de către aceleași personae. Zile în șir i-ar fi dat să asculte înregistrări cu țipetele îngrozite ale copiilor ei. Ar fi fost obligată să scrie sute de pagini despre construirea bombelor și atacuri teroriste cu viruși.

În 2004, un ziar pakistanez a relatat arestarea în Karachi și predarea ei americanilor. Niște prizonieri de la baza aeriană Bagram - cel mai mare lagăr de deținuți al americanilor din Afganistan - au spus că au auzit o femeie țipând. Au supra­numit-o "doamna gri a Bagram-ului".

Pe de altă parte, i s-au adus multe acuze, precum achiziționarea de echipament militar și legături cu teroristul Majid Khan - suspectat de atacuri asupra unor benzinării din Balti­more. Cea mai grava acuzație, care întărea ipoteza că Siddiqui era teroristă, era că ar fi facut contrabandă cu diamante în valoare de 15 milioane de euro, finanțând operațiunile Al-Queda.

Dacă Aafia Siddiqui, un talentat om de știință, a fost cea mai periculoasă femeie din lume va rămâne pentru totdea­una un mister. Ea a  fost condamnată în 2010 la 86 de ani de închisoare.