PROGRAM Din data de 15 iunie, toţi fermierii vor putea depune proiecte pentru a obţine fonduri de la UE. Sfatul secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Turtoi, este ca agricultorii sa mizeze pe activitaţile cu tradiţie în România: cresterea vacilor si oilor sau cultivarea cerealelor
Dupa mai multe amânari, România a primit acordul final de la Uniunea Europeana pentru finanţarea fermierilor prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020. Pâna acum, au fost deschise doua masuri, iar din data de 15 iunie vor fi lansate toate masurile din cadrul programului. Sfatul secretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Turtoi, pentru agricultori este ca în noul PNDR sa evite înfiinţarea fermelor de nisa. „Din experienţa acumulata din programul desfasurat în perioada 2007-2013, va spun ca fermele de nisa nu funcţioneaza. Uitaţi-va ca nu mai avem nicio melcarie, nicio ferma de struţi, sau reconversii cu soiuri din strainatate. Pentru cei care nu au o specializare de nişa, sa se orienteze pe zonele clasice: cereale, legume-fructe sau solari“, a declarat 
George Turtoi pentru Capital. Acesta susţine ca, în continuare, va exista cerere pentru alimentele de baza, de aceea fermele tradiţionale vor avea întotdeauna succes.
În opinia secretarului de stat, exista o psihoza cu fermele de nisa, care s-a creat în urma cautarii unui profit rapid. „Asta a vrut toata lumea: sa se capatuiasca peste noapte. Spre exemplu, în alte ţari din UE, o persoana care se apuca de un business, face un plan cu un profit de 3%-5% pe an şi încearca sa amortizeze investiţia în 10 ani. La noi se vrea profit uriaş peste noapte“, explica Turtoi. Un alt lucru care i-ar putea ajuta pe fermieri sa obţina mai mulţi bani europeni este asocierea. Oficialul spune ca, în alte ţari, cooperative de 200 de producatori au forţa sa lupte cu marii retaileri. O astfel de asociere ar putea reprezenta o soluţie salvatoare pentru micii fermieri români, care se zbat sa supravie- ţuiasca. Totodata, daca colaboreaza, fermierii pot accesa fonduri mai mari din partea UE. „Cheia succesului, în acest proiect, este o cooperativa de ferme mici sau medii, care depune un proiect de investiţii ce are în vedere realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare. Astfel, agricultorii vor primi finanţare de 90% si sunt punctaţi de trei ori. O data pentru ca este cooperativa, în al doilea rând, pentru ca are un lanţ scurt de aprovizionare si, în al treilea rând, pentru ca se afla în plafonul de ferme medii“, a explicat Turtoi.
Mai puţine hârtii
Ne puteți urmări și pe Google News
În ceea ce priveşte birocraţia, secretarul de stat a spus ca au avut loc nişte simplificari. „Noi am încercat sa eliminam o buna parte din avize, si sa le solicitam doar pe cele obligatorii. Am mutat solicitarea tuturor avizelor în etapa de contractare. Ceea ce ne dorim în viitor este ca toate avizele sa le putem obţine din sistem“, a mai zis Turtoi. El a spus ca un prim pas spre aceasta informatizare este faptul ca, în prezent, autoritaţile pot obţine informaţiile despre firma unui candidat prin accesul direct la Oficiul Naţional al Registrul Comerţului. Dar simplificarea procedurilor reprezinta o sabie cu doua taisuri: pe de-o parte, sunt mai puţine hârtii, dar pe de alta, poate ridica anumite nelamuriri pentru Comisia Europeana.
Secretarul de stat este încrezator ca se va reduce birocraţia, din moment ce candidaţii sunt nevoiţi sa-si depuna proiectele pe site-ul Ageniei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Astfel, vor fi evitate numeroasele drumuri la sediile Ageniei, cât si discuţiile în contradictoriu dintre candidaţi si funcţionari. Daca fermierii au nelamuriri, acestia pot trimite întrebari catre reprezentanţii AFIR prin intermediul site-ului instituţiei, si într-un timp foarte scurt vor primi raspunsurile.
Recomandările noastre
