Zilnic, buletinele de ştiri prezintă ciudăţenii, orori din lumea medicală.
Unii pacienţi mor din cauza unor erori, alţii rămân mutilaţi pe viaţă. Cazurile sunt prea numeroase pentru a fi prezentate detaliat. Cert este că filmul „Moartea domnului Lăzărescu“ este mult sub realitate. Viaţa întotdeauna bate filmul, iar în domeniul medical, „Spitalul dăunează grav sănătăţii“, după cum inspirat a denumit EVZ campania de protejare a pacienţilor care au avut de suferit. Asta pentru că sub falsul slogan - în spital se mai şi moare - pacienţii au devenit nişte victime aflate la cheremul unor aşa-zişi slujitori ai lui Hipocrate, care în funcţie de chef (poate de şpagă) decid destinul unor oameni. Se joacă de-a zeii, fără a fi traşi la răspundere. E inutil de adăugat că există medici exemplari, adevărate icoane ale devotamentului.
Ca un paradox românesc, cu cât mai sărac este sistemul, cu atât mai mult se îmbogăţesc nişte samsari, bipezi pentru care suferinţa se contabilizează în bancă.
Cine crede că mulţi se agită pentru a se sacrifica pentru semenii lui e mai mult decât naiv, e prost de-a dreptul. Iată un exemplu: Gheorghe Popescu a fost director al Institutului Clinic Fundeni între anii 1996-2005, iar acum se agită nevoie mare să-şi reia locul, utilizând reţeta dâmboviţeană: cumetrii, pile, relaţii. Sub geniala sa conducere, spitalul a ajuns la sapă de lemn, iar datoriile totale se cifrează la 437 miliarde de lei vechi (aproape 11 milioane de euro). În plus, aproape 500 de furnizori de medicamente au fost afectaţi de managementul lui Popescu şi mulţi au sistat livrările către spital.
Ne puteți urmări și pe Google News
Evident, dezastrul pe care l-a lăsat în urma sa nu l-a afectat în mod direct, pentru că domnul Popescu deţine două maşini de lux, un apartament, două case de locuit şi o casă de vacanţă la Sinaia. E lesne de înţeles de ce acesta îşi doreşte atât de mult să revină în fruntea bucatelor, să fie şef peste Spitalul Fundeni.
Fostul deputat PDSR - păi, ce credeaţi, că a ratat ocazia de a fi un ales al poporului? - e un om bogat. Mie, unuia, îmi scapă cum acestui „geniu“ financiar i-a mers bine doar în propriile afaceri personale, iar în cele ale spitalului a dat chix.
Pe criza aceasta, numirea lui ca director ar reprezenta un colac de salvare. Impropriu spus un colac. Mai exact i se va da din nou pe mână o afacere. O afacere în urma căreia zilnic vor rămâne în urmă câţiva domni Lăzărescu.
Recomandările noastre
