Acuzațiie aduse de CSM magistratei Camelia Bogdan sunt de natură penală. Astfel, în motivarea excuderii din magistratură, CSM menționează fapte grave care stau la baza unei infracțiuni. În acest context, raportul CSM susține, pe latura civilă a infracțiunii: ”Secţia reţine că vinovăţia pârâtei judecător Camelia Bogdan în săvârşirea faptei este dovedită şi rezultă din faptul că, deşi ştia că statutul de magistrat îi impunea o anumită conduită, totuşi modul în care această a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar, relevând existenţa factorului intelectiv şi a celui volitional, deci a vinovăţiei în sens disciplinar”.

Camelia Bogdan, magistrata care la condamnat pe Dan Voiculescu la ani grei de închisoare, e decisă să-și facă dreptate după ce a fost exclusă din magistratură de CSM. Camelia Bogdan a fost acuzată că ar fi primit bani de la Ministerul Agriculturii în timpul procesului în care îl judeca cu Dan Voiculescu. Fosta judecătoare a declarat, pentru Evz, că a depus o contestație la instanța supremă și că e decisă să-și facă dreptate.

Site-ul luju a publicat integral motivarea deciziei CSM.

“În speţă, pârâtă judecător Camelia Bogdan a participat că formator-lector la o activitate de instruire extrajudiciară iniţiată de Unitatea de Management a Proiectului Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România (UMP-CESAR), structura din cadrul acestui minister, încasând pentru serviciile prestate suma de 10.048 lei.

Relevant este faptul că, la momentul la care a primit invitaţia de a participa la această activitate, doamna judecător Camelia Bogdan avea cunoştinţă despre împrejurarea că activitatea extrajudiciară menţionată avea că obiect instruirea unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aspect ce rezultă din înscrisurile pe care această le-a transmis la dată de 11.07.2014, prin intermediul poştei electronice, Agenţiei Naţionale de Integritate şi care poartă antetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Apărarea pârâtei în sensul că a fost invitată să participe la această activitate în calitate de expert al Comisiei Europene nu poate fi primită în lipsa unor dovezi în acest sens. Astfel, la dosarul cauzei nu există niciun înscris doveditor care să confirme susţinerile acesteia, iar în urmă accesării bazei de date a experţilor Comisiei Europene nu a putut fi identificat numele doamnei judecător în listele existente. Înscrisul depus de doamna judecător la filă 275 vol. I dosar nu dovedeşte calitatea de expert TAIEX, ci doar faptul că pârâtă a participat la un seminar organizat de această structura din cadrul Comisiei Europene.(…)

Existenţa sau inexistentă unui raport de evaluare întocmit de către Agenţia Naţională de Integritate nu constituie un impediment pentru declanşarea procedurii disciplinare în condiţiile Legii 317/2004, republicată. Astfel, Inspecţia Judiciară este singură autoritate competenţă să efectueze cercetarea disciplinară şi să dispună exercitarea acţiunii disciplinare, chiar şi atunci când sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către Agenţia Naţională de Integritate.

Mai mult, în considerarea rolului sau de instanţa de judecată, definit în art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 republicată, Secţia pentru judecători în materie disciplinară va proceda la o apreciere a întregului probatoriu administrat în cauza, inclusiv a raportului ANI, care constituie mijloc de proba în condiţiile legii, fără a avea o valoare probatorie prestabilită.

De asemenea, Secţia nu este ţinută în luarea unei decizii doar de concluziile Agenţiei Naţionale de Integritate, opinia pe care instanţa şi-o formează în urmă analizei complexe a probelor neputând fi cenzurată de deciziile administrative emise de alte autorităţi publice, în condiţiile în care singură autoritate competenţă a se pronunţă cu privire la abaterile disciplinare săvârşite de judecători este Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.(…)

Activitatea prestată de doamna judecător în cadrul acestui program cu finanţare externă nu s-a circumscirs niciuneia dintre excepţiile expre prevăzute de lege şi nici situaţiilor de interpretare extinsă expuse în practică administrativă anterioară a Consiliului Superior al Magistraturii, ci reprezintă o activitate incompatibilă cu funcţia de magistrat.(…)

Activitatea prestată de către doamna judecător Camelia Bogdan nu a presupus o activitate didactică similară cu activitatea desfăşurată în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, al Institutului Naţional al Magistraturii sau al Şcolii Naţionale de Grefieri şi nu a vizat pregătirea unor practicieni ai dreptului, aşa cum s-a arătat deja, programul nefiind destinat sistemului justiţiei în general.

Din această perspectiva, apărările pârâtei judecător nu sunt apte să acopere nici situaţia concretă în care s-a aflat judecătorul şi nici consecinţă directă şi imediată a încălcării obligaţiilor profesionale, doamna judecător Camelia Bogdan ignorând, prin conduită adoptată, dispoziţiile legale privind regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor impuse magistraţilor.

În concluzie, prin participarea doamnei judecător Camelia Bogdan, în calitate de lector-formator, la o activitate de pregătire profesională a unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, activitate pentru care a fost remunerată substanţial raportat la veniturile salariale ale unui magistrat cu grad de curte de apel la nivelul anului 2014, cât şi ale unui lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Drept şi care nu s-a circumscris niciuneia dintre excepţiile prevăzute de lege, concomitent cu deţinerea şi exercitarea funcţiei de judecător se realizează conţinutul laturii obiective a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Sub aspectul laturii subiective a încălcării normelor legale, Secţia reţine că vinovăţia este o condiţie obiectivă indispensabilă pentru angajarea răspunderii juridice.(...)

În acest context, Secţia reţine că vinovăţia pârâtei judecător Camelia Bogdan în săvârşirea faptei este dovedită şi rezultă din faptul că, deşi ştia că statutul de magistrat îi impunea o anumită conduită, totuşi modul în care această a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar, relevând existenţa factorului intelectiv şi a celui volitional, deci a vinovăţiei în sens disciplinar.

Probele administrate au relevat că pârâtă a comis abaterea disciplinară reţinută cu intenţie indirectă. Astfel, doamna judecător Camelia Bogdan a acceptat invitaţia transmisă de FDI Top Consult SRL de a participa la activitatea extrajudiciară vinitiata de Unitatea de Management a Proiectului 'Completarea Sorijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România (UMP-CESAR)', activitate remunerată substanţial şi care nu viza pregătirea unor practicieni ai dreptului, programul nefiind destinat sistemului justiţiei în general.

Doamna judecător Camelia Bogdan a prevăzut rezultatul acţiunii sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea încălcării prevederilor legale privitoare la incompatibilităţi şi interdicţii.

În acest context, relevant sub aspectul laturii subiective este faptul că pârâtă judecător Camelia Bogdan a avut îndoieli în legătură cu posibilitatea participării în calitate de lector în cadrul programului menţionat anterior, motiv pentru care a adresat la dată de 11.07.2014 o solicitare Agenţiei Naţionale de Integritate.

Mai mult, ulterior demarării cercetării disciplinare, a formulat o cercetare prin care a solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea eventualei situaţii de incompatibilitate în care s-ar fi aflat la momentul la care a participat în calitate de lector în cadrul programului menţionat anterior.(...)

Prin prisma acestor dispoziţii legale speciale, nu poate fi acceptată manieră informală în care un magistrat a înţeles să lămurească eventuale îndoieli referitoare la o situaţie care ar fi fost de natură să genereze o stare de incompatibilitate.

Astfel, la dată de 11.07.2014, doamna judecător Camelia Bogdan nu s-a adresat oficial Agenţiei Naţionale de Integritate, ci a transmis un e-mail personal domnului Horia Georgescu, la acel moment preşedintele instituţiei menţionate, solicitând să i se comunice dacă există o stare de incompatibilitate prin exercitarea simultană a calităţii de magistrat şi a celei de formator în cadrul proiectului.Modul familiar de adresare folosit de doamna judecător în cuprinsul e-mail-urilor transmise domnului Horia Georgescu, respectiv, 'va mulţumesc frumos, am vorbit cu Ioana', sugerează faptul că pârâtă a intenţionat să obţină un răspuns rapid, fără că solicitarea să se urmeze procedura de verificare instituţia prin Legea nr. 176/2010. De remarcat este şi faptul că doamna judecător Camelia Bogdan a transmis această solicitare în dată de 11.07.2014 (într-o zi de vineri), iar răspunsul Agenţiei Naţionale de Integritate a fost emis în dată de 14.07.2014 (într-o zi de luni).

Relevanţă este şi împrejurarea că doamna judecător nu a transmis Agenţiei Naţionale de Integritate toate informaţiile legate de activitatea extrajudiciară la care intenţiona să participe, ci doar a indicat denumirea programului de pregătire profesională şi calitatea în care urmă să participe la această activitate.(…)

Cu toate acestea, pârâtă a înţeles să ignore avertizarea pe care această instituţie i-a transmis-o şi a decis să participe la sesiunea de instruire a funcţionarilor publici din cadrul APIA, fiind remunerată pentru activitatea prestată, deşi avea obligaţia să manifeste prudenţă şi să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii, cum de altfel şi alţi magistraţi aflaţi în situaţii similare au procedat.(…)

Mai mult, domna judecător Camelia Bogdan nu s-a adresat nici colegiului de conducere al instanţei în condiţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor pentru a lămuri situaţia concretă în care se află, aşa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 3/2924/C din 9.03.2016 emisă de Curtea de Apel Bucureşti.(…)

 

Urmarea produsă prin săvârşirea acestei abateri disciplinare constă în deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţă afectării imaginii justiţiei, că sistem şi serviciu în apărarea ordinii de drept. Astfel, prin conduită pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi imparţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţă opiniei publice.Toate aceste aspecte conturează faptul că pârâtă a intenţionat să participe la această activitate, încercând să îşi preconstituie apărări în situaţia în care s-ar fi pus în discuţie o eventuală stare de incompatibilitate.La individualizarea sancţiunii, Secţia va avea în vedere împrejurările, gravitatea concretă precum şi consecinţele faptei săvârşite de pârâtă, care, în calitate de judecător, prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, că serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei.(…)

În procesul de individualizare a sancţiunii este relevanţă şi atitudinea pârâtei pe parcursul efectuării actelor de cercetare disciplinară. Astfel, această a manifestat un comportament neconform statutului de magistrat, concretizat în formularea repetată de sesizări şi plângeri împotriva persoanelor abilitate legal să desfăşoare activităţi specifice cercetării disciplinare şi exercitării acţiunii disciplinare (inspectorii judiciari cărora li s-a repartizat lucrarea, inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare), precum şi împotriva conducerii Curţii de Apel Bucureşti.

În plus, inscrisrurile transmise de pârâtă prin intermediul poştei electronice au fost adresate nu numai organelor care efectuau cercetarea disciplinară, ci şi altor instituţii din interiorul şi din afară sistemului judiciar (Preşedintele României, Comisia Europeneâ, Ministrul Justiţiei, Prim-Ministru al României, Agenţia Naţională de Integritate), inclusiv unor organe de cercetare penală cum ar fi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, suferand, probabil, posibilitatea sesizării din oficiu, această activitate continuând şi în faza de judecată a acţiunii disciplinare. Astfel de acţiuni pot fi interpretate că presiuni indirecte exercitate asupra tuturor celor implicaţi în desfăşurarea procedurii disciplinare, inspectori judiciari şi membri ai Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. Această, în condiţiile în care pârâtă cunoştea, din activitatea de judecător, ce înseamnă exercitarea unor presiuni în dosarele pe care le instrumentează un magistrat şi înţelegea mai bine decât oricine scopul unor astfel de acţiuni.

Această împrejurare denotă faptul că pârâtă nu a înţeles gravitatea faptei, importantă normelor ce reglementează regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor şi, nu în ultimul rând, consecinţele acţiunilor sale asupra imaginii justiţiei.(…)

Urmarea faptelor săvârşite de pârâtă este certă şi constă într-un prejudiciu de imagine, credibilitate şi reputaţie ce afectează în mod direct imaginea justiţiei care, pentru o funcţionare adecvată, trebuie să se bucure de încrederea deplină a opiniei publice.

Ţinând cont de toate aceste împrejurări, care, în mod obiectiv, trebuie avute în vedere la individualizarea sancţiunii aplicate, reţinând gravitatea deosebită a faptei astfel cum a fost descrisă anterior, vinovăţia pârâtei, circumstantiata şi de intenţia de a-şi preconstitui justificări pentru o fapta despre care ştia că ar putea genera urmările reţinute, precum şi legătură de cauzalitate, Secţia apreciază că pârâtă judecător nu mai corespunde exigenţelor impuse de exercitarea corespunzătoare a funcţiei de judecător“.