În acest dosar, Sorin Blejnar este audiat în calitate de martor. Până în prezent, mai multe persoane au fost puse sub acuzare în acest dosar, printre care deputatul PSD Marius Manolache, sindicalistul Liviu Luca, Maricel Păcuraru, asociat al lui Cozmin Gușă, și Fabian Schwartzenberg, fratele lui Elan Schwartzenberg.

Anul trecut, în dosarul Realitatea Media au mai fost audiaţi Sorin Ovidiu Vîntu şi fiica acestuia, Ioana Vîntu. Cozmin Guşă este pus sub urmărire penală în dosarul Realitatea Media, alături de alte 12 persoane, între care partenerul său de afaceri, Maricel Păcuraru. În acelaşi dosar mai sunt urmărite penal alte nouă persoane, printre care fratele lui Elan Schwartzenberg, Fabian Schwartzenberg, şi Monica Hoffman, o apropiată a lui Elan Schwartzenberg.  Acuzațiile: infracţiuni ce au avut ca scop influenţarea deciziilor privind SC Realitatea Media SA şi preluarea acesteia. Spălare de bani Potrivit procurorilor, aceştia sunt implicaţi "în fapte care se circumscriu infracțiunilor de spălarea banilor, complicitate la înșelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității, a participației improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată". Schema fraudei DNA precizează că demersurile infracționale au fost derulate pe două paliere. "Pe un palier, demersurile infracționale au fost derulate de un învinuit care, deși avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron și a solicitat intrarea în insolvență. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC 'Realitatea Media' SA și, sub pretextul finanțării acesteia, prin mărirea succesivă a creanței (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate), a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanțelor cu 52% din totalul creanțelor și a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media. Potrivit probelor administrate, suma inițială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC 'Realitatea Media' SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut", arată DNA. Sursa citată menționează că, pe un alt palier, demersurile infracționale au fost derulate și de alte persoane — acționari minoritari — care, în complicitate cu persoane fizice și persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune iar prin interpuși au înregistrat modificări fictive ale structurii acționariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerțului. Faptele au fost desfășurate în același scop al obținerii unor foloase bănești.