PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Evenimente

Tiberiu Niţu şi-a aflat acuzaţia la DNA. Niţu e urmărit penal pentru COMPLICITATE LA ABUZ ÎN SERVICIU în forma asimilată corupţiei Oprea şi Niţu sunt urmăriţi penal în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină

Autor: Daniel TeodoreanuVioleta Fotache | marţi, 09 februarie 2016 | 25 Comentarii | 2543 Vizualizari
Tiberiu Nitu
În această dimineaţă, fostul procuror general Tiberiu Niţu, a ajuns la sediul DNA, unde a fost citat în Dosarul plimbări penale cu girofar. Surse judiciare au informat că Niţu a fost citat în calitate de suspect în dosarul coloanelor oficiale în care DNA a început urmărirea penală şi împotriva fostului vicepremier Gabriel Oprea. Tiberiu Niţu este primul fost procuror general al României urmărit penal. Fostul şef al Direcţiei de Poliţie Rutieră, Lucian Diniţă, a refuzat să încheie astfel de protocoale, considerându-le ilegale. Întrebarea care se pune este de ce succesorul său în funcţie a acceptat executarea misiunilor prevăzute în protocolul ilegal.

UPDATE 11.19 Gabriel Oprea şi Tiberiu Niţu sunt urmăriţi penal în acelaşi dosar care nu a fost disjuns de moartea poliţistului Bogdan Gigină, ne-au precizat surse din DNA. Reamintim că după ce Parchetul Capitalei, care a început investigaţiile privind moartea poliţistului de la Rutieră Bogdan Gigină, care era antemergător în coloana oficială a fostului ministru Gabriel Oprea, a trimis dosarul la Parchetul General, această unitate a trimis la DNA dosarul întreg, iar DNA nu a dispus până acum vreo disjungere. "Din acest dosar a reieşit abuzul!", ne-au declarat surse DNA. Prin urmare din moment ce nu au dispus nicio disjungere, procurorii DNA consideră că există o legătură de cauzalitate între fapta de abuz de care este acuzat Gabriel Oprea şi moartea poliţistului Gigină. Avocata lui Gabriel Oprea, Loredana Radu, contactată telefonic pentru un punct de vedere ne-a precizat doar că nu vorbeşte cu presa.

UPDATE 10.38. Ancheta în acest caz nu se poate opri la inculparea lui Gabriel Oprea şi Tiberiu Niţu, forţele implicate neputând aplica un protocol încheiat în pofida legii. Potrivit surselor EVZ, fostul şef al Direcţiei de Poliţie Rutieră, Lucian Diniţă, a refuzat întocmirea unui asemenea protocol cu nici o lună mai înainte de a demisiona din funcţie, considerând că este ilegal.

UPDATE 9.51. DNA a emis un comunicat de presă referitor la acuzarea lui Tiberiu Niţu.


Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul: NIȚU TIBERIU-MIHAIL, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine.

Tiberiu Niţu a semnat protocolul pentru echipajele de însoţire de la Poliţia Rutieră


"În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: 
În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Nițu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliției rutiere", se arată în comunicatul DNA.



Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere.

De menționat este faptul că, oricum, și fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, în virtutea funcției, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.



"Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București".


Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

 

"La datde 03.07.2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.

Din documentul menționat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptățite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și primul ministru. De asemenea, de însoțire permanentă beneficiau și ministrul de interne și procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoțire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulației rutiere în municipiul București", se arată în comunicatul DNA.


Prevederile referitoare la circulația pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoțiți de echipaje de poliție rutieră pe parcursul deplasărilor. Rațiunea acestor prevederi ține atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliția Română, cât și de a garanta desfășurarea în bune condiții a circulației rutiere.
În acest sens, trebuie avut în vedere că însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecința perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare și control al traficului.


"Astfel, în aceste situații, intersecțiile unde acționează agenții de poliție nu sunt alese în funcție de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulației, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenții de poliție rutieră aflați în posturile fixe opresc circulația celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.
În condițiile în care numărul de agenți de poliție care desfășoară la un anumit moment dat activități de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu București variază între 60 și 80, asigurarea dispozitivului de siguranță pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliție Rutieră este alocată exclusiv activității de însoțire, cu afectarea celorlalte responsabilități. Drept urmare, un număr important de intersecții cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenții de poliție care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale", se mai arată în comunicatul DNA.


Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere Președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și primul ministru. În considerarea importanței acestor funcții în stat, legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate și al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menționați pot fi însoțiți în toate deplasările pe care le efectuează.
Același act normativ prevede, în dispozițiile art. 223 alin. 3, că miniștrii pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiții – existența unei împrejurări neuzuale, precum și a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinație într-un interval scurt.
În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulație prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, așa cum este suficient pentru deplasarea ambulanțelor și a autoturismelor de intervenție ale poliției, iar suplimentarea cu echipaje de poliție rutieră și închiderea intersecțiilor de pe traseu se justifică doar în situații excepționale.
În cazul în care un ministru sau, în cazul de față procurorul general, consideră că se găsește într-o asemenea situație excepțională, Serviciul de Protecție și Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziție cu privire la însoțirea acelei deplasări. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale.
Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptățite să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere, respectiv foștii președinți ai României, candidații la funcția de președinte pe durata activităților electorale, șefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare și omologii străini ai demnitarilor români.

Suspectului Nițu Tiberiu-Mihail i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. 

UPDATE 9.07. Surse judiciare au declarat pentru EVZ că fostul procuror general Tiberiu Niţu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, dar DNA nu a conrfirmat încă oficial informaţia. El ar fi beneficiat fără drept de echipaje de însoţire de la Politia Rutieră de două ori pe zi timp de 19 luni, mai puţin perioada concediilor şi a week-endurilor, procurorii DNA susţinând că Tiberiu Niţu ar fi obţinut un folos necuvenit ca urmare a faptei de abuz în serviciu pentru care este acuzat fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

UPDATE: La ieşirea din sediul DNA, şoferul lui Niţu a tamponat uşor o maşină, atunci când a ieşit din parcare, însă fără să se uite în urmă, a demarat în trombă.


Procurorul general Tiberiu Nițu s-a ABŢINUT în cazul Gabriel Oprea. Cererea de RIDICARE a IMUNITĂŢII a fost SEMNATĂ de procurorul Olaru şi a ajuns la Senat | UPDATE

Scandalul coloanelor oficiale. Președintele României a aprobat demisia procurorului general Tiberiu Nițu

SCANDALUL coloanelor oficiale. INCULPAREA lui Tiberiu Nițu depinde de VERDICTUL Senatului în cazul Gabriel Oprea. Declaraţia premierului Cioloş, PALMĂ pe obrazul Procurorului General


În urmă cu o săptămână, Tiberiu Niţu şi-a dat demisia de la Parchetul General. În această dimineaţă acesta s-a prezentat la sediul DNA, unde a fost citat pentru audieri.

La intrarea în sediul DNA, Niţu a transmis jurnaliştilor că le va spune când va ieşi motivul pentru care a fost chemat la discuţiile cu procurorii. Conform Realitatea TV, Niţu are calitate de suspect în dosarul coloanelor oficiale.

"Acest protocol a fost incheiat la iniţiativa MAI şi a Ministerului Public. Nu am cerut eu astfel de protocol. Am avut un dispozitiv de protecţie proporţional cu riscul pe care îl presupune funcţia de procuror", a declarat NIţu la ieşirea din sediul DNA.

La 2 februarie, Tiberiu Niţu demisiona din funcţia de procuror general al României. Gestul său a fost făcut după ce numele său a apărut în scandalul coloanelor oficiale. Tiberiu Niţu a luat decizia după o întâlnire cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Ministrul Justiției anunța la acea vremea că declanșa cu celeritate procedura de ocupare a funcției vacantate și recunoaștea că speța Tiberiu Nițu a adus prejudicii de imagine Ministerului Public. "Decizia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a demisiona este un gest corect, de asumare a responsabilităţii şi de diminuare a prejudiciilor de imagine aduse Ministerului Public”, spunea Prună.

Tiberiu Niţu explica gestul demisiei ca pe unul "de responsabilitate şi onoare", după ce numele său a apărut în scandalul legat de folosirea coloanei oficiale. "Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie, în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis - ca un gest de responsabilitate şi onoare - să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", preciza Niţu într-un comunicat.

"Cu referire la cel de-al doilea eveniment, constând în lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, respectiv 'folosirea coloanei oficiale fără drept', doresc să precizez câteva lucruri şi să le reiterez pe cele deja exprimate în cursul lunilor octombrie - decembrie 2015: nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege; mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie; stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei; măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare; în întreaga mea carieră de magistrat, precum şi în funcţia de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii şi a normelor deontologice", a mai declarat Tiberiu Niţu.

Reamintim că ancheta în acest caz care a dus până acum la inculparea lui Gabriel Oprea şi Tiberiu Niţu a pornit de la moartea poliţistului Bogdan Gigină.

 

 

 

 

 

Tag-uri: nitu, nitu dna, tiberiu nitu dna, dna, gabriel oprea, complicitate la abuz in serviciu, mai, parchetul general, scandalul coloanelor oficiale, senat, ridicarea imunitatii parlamentare, politia rutiera, motociclist, bogdan gigina, moartea politistului bogdan gigina, lucian dinita, directia de politie rutiera




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.