În plin scandal legat de defrișările ilegale de păduri, Vasile Tomoș descrie traseul șpăgii până la cel mai înalt nivel. El explică și ce l-a determinat să facă denunț la DNA

Primul pădurar din județul Cluj care a rupt legile mafiei lemnului explică într-un interviu pentru „Evenimentul zilei” cum s-a furat pădurea de pe 1.900 de hectare și cum umblau șpăgile. La vremea respectivă, în 2013, mita nu se mai număra în mii sau zeci de mii de lei, ci în „Holz-uri”, unul fiind egal cu 10.000 de lei. În total, doar de pe sectorul lui Tomoș, Măguri Răcătău, au fost furate 56.000 de camioane de lemne.

Evenimentul zilei: Ați păzit 1.900 de hectare de pădure, din care mai există 500 de hectare. Cum a dispărut pădurea?

Voicu Tomoș: Cu camionul.

-Și banii?

-Dacă s-a furat lemnul, s-au furat și banii. Tot lemnul a plecat la combinatul Holzindustrie de la Sebeș. Per total, din 1.900 de hectare, dacă le adunăm, mai există azi pădure pe 500 de hectare, restul este ras, la propriu.

FOTO: Voicu Tomoș a denunțat „Mafi a pădurilor” la DNA FOTO: MIHAI ȘOICA

-Care este prejudiciul estimat în bani?

-De milioane de euro. Asta este realitatea. Dacă luăm prețul de vânzare către populație, de 110-120 de lei/mc, și înmulțim cu minimul - 1.000 de metri cubi la hectar - și mai apoi cu 1.400 de hectare, rezultă 154 de milioane de lei, adică vreo 34 de milioane de euro. A fost un jaf la drumul mare.

-Pădurea ar trebui exploatată în baza unor amenajamente silvice. Exista așa ceva?

-Da, dar nu au fost făcute corect. De exemplu, în amenajamentul silvic, până în 2016 trebuia să se marcheze 30.000 de mc., lemn care se putea exploata legal, astfel ca să poată să rămână pădurea întreagă. Atât putea produce legal acest amenajament, dar acum nu mai este nimic. Totul este ras. Au dispărut și cei 30.000 de metri cubi, și pădurea.

„Un pădurar făcea și 5.000 de lei pe zi”

-Fostul dvs. coleg Călin Bâlc, cu care ați denunțat mafia lemnelor la DNA, declara săptămâna trecută că a făcut parte din mafia lemnului. Dvs. ați făcut parte?

-Normal. Erai forțat să faci parte. Eu am fost pădurar din 2008. Ca să intru pe postul de pădurar a trebuit să dau 5.000 de euro unui șef de district. Am încercat să îmi fac treaba, să nu se fure lemn. În trei luni, am dat mai multe amenzi decât toți cei 18 pădurari din Ocolul Silvic Someșul Rece. Un anonim mi-a făcut o sesizare și a venit în control un inspector, Adrian Bălaș, care s-a plimbat prin tot parchetul tăiat legal înainte de a ajunge eu pădurar, și pe care mi l-a imputat mie, 30.000 de lei.

-Cum erai forțat să faci parte din mafia lemnului?

-Păi cum? Simplu. Până la urmă, inspectorul Bălaș a renunțat la control și a întocmit un altul, în care arăta că îmi lipsesc cinci metri cubi de lemn și, în schimb, a trebuit să îi dau 20 de metri cubi de cherestea, pentru inspecția res pectivă, în valoare de 8.000 de lei.

-Și ați înțeles mesajul că trebuie să dați mai departe, să și împărțiți?

-Imediat am început să mă conformez și am făcut ce mi se spunea. Mi s-a atras atenția direct asupra acestui lucru. Prin șeful de district, inginerul Vasile Vesa, șef de Ocol la Silvic Someșul Rece, a cerut 30 de metri cubi de cherestea pentru că trebuie să doneze la nu știu ce mănăstire. Și de acum î n c o l o am intrat în horă, știam cât e cotizația la fiecare inspecție ca să fie bine și ca să trăiesc și eu bine.

-Ce însemnă ca un pădurar să trăiască bine?

-Un pădurar care stă pe pădurea statului făcea și 5.000 de lei pe zi, din lemne pe care le vindea ilegal. Își făcea rost de acte și trimitea lemnul la Holzindustrie, prin firmele care făceau exploatare și transport.

Cum se fura?

-De exemplu, un camion duce 40 de metri cubi, ceea ce înseamnă că, în medie, șpaga era de 10.000 lei, și de acolo se împărțea frumos: 5.000 de lei la pădurar și 5.000 de lei la șeful de district. Dacă trebuia să dai și mai sus, se mai trimitea un camion. Probele sunt în teren, milioane de cioate tăiate ilegal. Șpaga la șefi se dădea doar prin șeful de district.

-Ce salariu are un pădurar?

-Cel mult 1.000 de lei, dar rămâne în mână cu vreo 500 de lei după ce se plătesc toate imputațiile care se fac de ochii lumii. În regulamentele silvice se prevede: dacă la o inspecție ai minus mai mult de 20 de mc de lemn sau un minus anual de 50 mc se desface contractul de muncă. În realitate, toți munții au dispărut.

-Erau cote de șpagă pentru pădurari?

-Erau, cum să nu fie. Noi trebuia să plătim cotizațiile anuale ca să ieșim bine la inspecții. Depinde de cât avea nevoie directorul. Eu cotizam cu a șasea parte din tot ce se dădea. Dacă trebuia să dăm 60.000 de euro, eu dădeam 10.000 de euro. Cam un „Holz”, un camion de lemne de calitate, de unde se scotea cam 10.000 de lei. La inspecțiile mai mari, se trata numai cu directorul și el delega persoana care să meargă în control, șpaga fiind de 10.000 de euro.

Denunțul la DNA

-L-ați denunțat pe fostul dvs. șef și a fost arestat.

-Nu am văzut un mai mare lacom ca el! Mariș a fost de 100 ori mai hapsân decât oricare alt director. Să vă spun o poveste interesantă: în 2012, după ce domnul Mariș a venit director, șeful de district, Călin Bâlc, a adunat bani de la noi și a mers la director și i-a dat 10.000 de euro, ca „primă de instalare”. Domnul Mariș i-a spus că banii sunt doar o „amendă” și dacă vrea ca treaba să meargă bine, atunci vii „cum trebuie”.

-Când v-ați decis să denunțați corupția din sistem?

-La câteva zile după faza cu „venitul cum trebuie” m-am decis. Nu mai aveam de unde să tăiem, erau găuri peste tot, eram plini de datorii. De exemplu, eram obligați să ne facem planul la fructe de pădure. Direcția Silvică plătea mai slab decât alți cumpărători și atunci trebuia să punem de la noi cam un leu la kilogram. Eu aveam în plan 20 de tone de fructe de pădure. Ca să fac planul, am pus de la mine cel puțin 20.000 de lei.

-La scurt timp după ce ați denunțat mafia din sistem, ați fost dat afară. Vă pare rău că ați mers la DNA?

-Nu îmi pare rău. Știți ce îmi pare rău, că nu se iau măsuri așa cum trebuie. Să le confiște averile la toți pădurarii și silvicutorii din țara asta care au furat, inclusiv mie.

Chef pentru politicieni

-Se spune că sprijineați politicieni cu bani?

-La alegerile locale din 2012, au venit de la USL, la căminul cultural, și le-au spus la oameni că trebuie votat USL pentru că domnul Mariș va fi pus director și toți au priceput mesajul, să se dea lemne oamenilor ca să meargă la vot.

-Dar bani ați dat politicienilor?

-Nu direct, dar indirect - da. Am făcut un chef la căminul cultural Măguri Răcătău, cu 200 de localnici, care m-a costat 8.000 de lei. Au fost atunci doamna Elena Uioreanu (n.r. - fosta soție a lui Horea Uioreanu, arestat pentru corupție) și Alexandru Cordoș, care candidau de la USL în zona mea, și care au și ieșit, primul, deputat și, al doilea, senator. Ca să recuperez banii, a doua zi m-am băgat în pădure.

Au scăpat de închisoare

În 2013, pădurarii Voicu Tomoș și Călin Bâlc au depus la DNA Cluj un autodenunț în care susțineau că directorul Direcției Silvice Cluj, Traian Mariș, le solicită între 4.000 și 10.000 de euro, pentru a-i menține pe funcții, după ce a ordonat un control de fond la Ocolul Silvic Someșul Rece, unde erau angajați cei doi. Procurorii au organizat un flagrant la domiciliul lui Traian Mariș și l-au prins în timp ce primea de la cei doi pădurari suma de 10.000 de lei, avans la mita totală pe care urma să o primească. La proces, Mariș și-a recunoscut vinovăția și a fost condamnat la trei ani și zece luni de închisoare cu suspendare. El a fost încadrat din nou la Direcția Silvică Cluj, în timp Tomoș și Călin au fost dați afară deoarece în urma unor controale au fost găsiți cu un minus în gestiune. Primul a devenit fermier și se ocupă de creșterea porcilor, iar al doilea a plecat în Germania, unde este șef de TIR. Șeful de Ocol Silvic Someșul Rece, Vasile Vesa, pomenit în interviu, și-a dat demisia și nu mai lucrează la Romsilva. Inginerul Adrian Bălaș a fost transferat de la Ocolul Silvic Someșul Rece la Ocolul Silva Turda.