O frază în care cuvântul JUSTIȚIE a fost înlocuit cu DNA în discursul președintelui Germaniei, Joachim Gauck, a dat impresia că acesta cere puteri sporite pentru procurorii DNA, iar pentru Germania conceptul de Justitie în România este reprezentat doar de procurori, fără a ține cont de Constituția României care consacră puterea judecătorească ca fiind realizată prin ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești. Deci părea că asistăm la un semnal de proporții privind inversarea raportului de forțe în ordinea constituțională. Cu atât mai mult cu cât, Klaus Iohannis, prezent la discursul președintelui Germaniei, nu a avut nici o reacție. Reacțiile de protest au apărut mai întâi firav, apoi mai viguros, iar într-un final ni s-a spus că este o greșeală de traducere.

Declarația inițială a președintelui Germaniei, Joachim Gauck suna așa:

"Iată-mă ajuns la un subiect la care noi vom urmări cu multă atenție evoluțiile. Cu mare plăcere constat că sprijiniți aceste reforme. Că o face Guvernul și că, mai ales, în ceea ce privește combaterea corupției, de către justiție, aveți realizări importante. Justiția este în stare să ofere soluții la problemele existente. Aș dori să subliniez în mod deosebit activitatea DNA de la care pornește un semnal îndreptat nu doar către economie, mediul de afaceri, ci și către politic. Este unul dintre pilonii principali ai procesului de reformă. Noi calculăm că în societate există conflicte și dorim să consolidăm activitatea, de pildă, a DNA, ca a treia putere în stat". O declarație preluată de majoritatea presei fără comentarii, chiar cu ușoară satisfacție, după cum remarca și Chris Terheș, președintele Romanian Community Coalition din Statele Unite ale Americii.

Potrivit Constituției României, cele trei puteri în stat sunt: Legislativă, Judecătorească și Executivă. Conform Constitutiei Romaniei, "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", în nici un caz prin Direcția Națională Anticorupție, care este parte a Ministerului Public. O nuanță care nu a stârnit multe comentarii inițial, dar care s-a transformat într-un incident diplomatic.

Chris Terheș a fosy primul care a reacționat:

"Justitia, asadar, este facuta de judecatori si nu de catre procurori. Numai in gandirea de drept stalinista procurorii erau superiori judecatorilor.

CSM trebuie sa se autosesizeze pentru a apara independenta si reputatia justitiei din Romania. Este inadmisibil ca cineva din afara Romaniei sa sustina o asemenea enormitate juridica, sa faca DNA o a treia putere in stat, ceea ce ar conduce justitia romaneasca inapoi in perioada stalinista.

Vad ca niste trompete din presa citeaza mandri aberatia spusa de presedintele Germaniei. Asta va arata cat habar au aceste trompete despre democratie, stat de drept si separatia puterilor in stat.

Au trecut ore bune de la acest atac virulent la democratia din Romania iar societatea civila (sau in civil?!) din Romania inca tace. ONG-urile din Romania care spun ca apara justitia si statul de drept au aratat inca odata ca sunt preocupate doar de proiecte si consfatuiri, de unde sa mulga bani de la vestici, nu de apararea si promovarea democratiei in Romania."

ONG-urile au tăcut în continuare, presa a relatat timid, dar Dana Gârbovan, judecător și președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România a avut o reacție la fel de hotărâtă:

"In nici un stat democratic justitia nu este facuta de procurori, ci de judecatori.

"Care mai este valoarea unitatii europene si Uniunii Europene?” - a intrebat retoric presedintele german Joachim Gauck in cadrul conferintei de presa alaturi de presedintele Romaniei Klaus Iohannis, pe data de 20 iunie 2016.

O scurta privire in tratatul Uniunii Europene iti ofera si raspunsul: Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, ca valori comune ale statelor membre.

Romania e stat membru al Uniunii Europene, stat de drept fundamentat pe separarea puterilor in stat: legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.

Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelelate instante judecatoresti, exclusiv prin judecatori, care sunt independenti si se supun numai legii.

Procurorii fac parte dintr-o structura distincta, Ministerul Public, si isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei. Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Nici DNA si nici o alta structura de parchet nu face parte din puterea judecatoreasca si nu este tara democratica in care justitia sa fie indeplinita de procurori.

Faptul ca presedintele Germaniei a rostit atat de senin ca DNA e a treia putere in stat ar trebui sa ne ridice ingrijorari si intrebari serioase, cum de am ajuns in acest punct.

Rostogolirea in spatiul public, de atat de mult timp, a ideii ca justitia se confunda cu lupta anticoruptie si ca ea se infapuieste de procurori erodeaza democratia din Romania, cu consecinte deosebit de grave. Am auzit de mai multe ori ca DNA a devenit un brand de tara, iar acest lucru era spus cu multa emfaza.

Justitia nu e insa campanie de publicitate ori de PR, e un proces ce se desfasoara cu rigurozitate si strict in limitele legii, cu respectarea tuturor drepturilor si obligatiilor procedurale.

Trebuie sa intelegem acest lucru, ca societate, daca vrem sa construim un stat de drept viabil, intemeiat pe o justitie independenta.

Nimic viabil nu se poate construi pe termen lung daca acceptam, ca stat sau ca Uniune Europeana, sa facem rabaturi sau sa ne indepartam de la valorile fundamentale ale statului de drept, ce includ separatia puterilor in stat.

Afirmatiile presedintelui Germaniei, ca aceasta tara doreste sa consolideze DNA ca a treia putere in statul roman, este in contradictie cu principiul separatiei puterilor in stat si necesita clarificari institutionale, atat din partea Germaniei, cat si a Romaniei."

În fața acestei reacții, undeva aproape de miezul nopții, Președinția României a făcut o precizare:

"În urma unei inexactități de traducere în cadrul transcrierii declarației președintelui Republicii Federale Germania, vă transmitem versiunea corectă a paragrafului: 'În domeniul combaterii corupției, s-au obținut deja rezultate substanțiale. Justiția are aici capacitatea de a fi parte a rezolvării problemei și nu parte a problemei, și aici aș dori să amintesc în mod special activitatea DNA — este un semnal nu numai la adresa mediului de afaceri, ci și a celui politic. Luăm în serios atât de importantul pilon al statului de drept în procesul de transformare și luăm în calcul inclusiv conflicte dintre cele care pot apărea în interiorul societății pentru că sprijinim activitatea celor care combat corupția și fac puternică Justiția ca a treia putere în stat — luăm în serios toate acestea'', se menționează într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale transmis AGERPRES.

Președinția precizează că serviciul de traducere a fost asigurat de către Ambasada Republicii Federale Germania la București.

Deci cineva de la Ambasada Germaniei a tradus JUSTIȚIE = DNA. Dar rămâne întrebarea cum de responsabilii de la MAE și Cotroceni care au primit în avans discursul președintelui Germaniei nu au observat această greșeală?